Efectul Fluturelui în lumea spirituală

efectul-flutureluiProbabil ați auzit de Butterfly Effect (Efectul Fluturelui).  Apare destul de frecvent în literatura de ficțiune și în filme. De obicei este vorba de un “călator în timp” ce se întoarce cumva în trecut  pentru a face anumite schimbări, fiind convins că acestea pot remodela viitorul și-l pot face mai bun sau mai rău, potrivit scopurilor sale.

Efectul Fluturelui. The Butterfly Effect.

Însă nu e doar Science Fiction.  Potrivit Wikipedia.org, “în teoria haosului, efectul fluturelui este sensibilitatea dependenței față de condițiile inițiale, în care o mică schimbare într-un loc dintr-un sistem neliniar determinist poate duce la diferențe mari într-o stare târzie. Numele efectului, inventat de Edward Lorenz, este derivat din exemplul teoretic de formare a unui uragan care este condiționat de faptul dacă un fluture îndepărtat a bătut sau nu din aripi în urmă cu mai multe săptămâni.”

Se poate spune că dacă un future bate din aripi în România, acesta poate declanșa prin reacție în lanț un uragan în America, Texas. Să fie așa? Cam ridicol. Cam prea tras de păr.

Și totuși, se pare că acest efect al fluturelui îl găsim în Scriptură. “Nu ştiţi că PUȚINĂ drojdie dospeşte TOT aluatul?” (1 Cor. 5:6)

Sau atunci când apostolul Pavel îl sfătuiește pe Timotei să evite vorbăriile goale și lumești, pentru că “cei care se ţin de ele vor înainta TOT MAI MULT spre lipsa de evlavie, iar cuvântul lor SE VA ÎMPRĂȘTIA PRECUM CANGRENA.”(2 Tim. 2:16,17)

Iar în Osea găsim scris că unii au “semănat vânt”. Și pentru că au semnat vânt, aceștia vor “secera furtună”(Osea 8). Întocmai cum afirmă apostolul: “oamenii răi şi înşelători VOR MERGE DIN RĂU ÎN MAI RĂU, înşelându-i pe alţii şi înşelându-se pe ei înşişi.” (2 Tim. 3:13)

Precum un bulgare de zăpadă ce crește și tot crește rostogolindu-se, tot așa, fiecare gest mărunt al nostru în lumea spirituală poate declanșa, se poate transforma în ceva ORIBIL sau în ceva cu adevarat MĂREȚ, pentru gloria lui Dumnezeu.

Așa că, nu disprețui gesturile mici, intențiile zilnice de bunătate. Nu renunța în a face binele. În rostirea de cuvinte frumoase. Zâmbete. Încurajări. Ajutorul mic dat cuiva în nevoie. Toate acestea sunt precum boabele mici de muştar care cresc și tot cresc până se fac copaci extraordinar de mari. (Marcu 4:30-34)

Reclame

Condamnaţi la fericire!

Am vazut aseară, 23 August, pe TVR1 un film documentar „Condamnaţi la fericire: Experimentul comunist în România”, în regia lui Dinu Tănase, documentar scris şi prezentat de Vladimir Tismăneanu.

Prezenta domnul Tismăneanu istoria unui regim în diferitele sale ipostaze, de la Ana Pauker şi Gheorghe Gheorgiu-Dej la Ceauşescu. Imaginile necenzurate, perspectiva pe care sistemul dorea s-o transmită, manipularea, servilismul faţă de ruşi ( a fost amintit si textul sadoveanian „Lumina vine de la Răsarit!” ), linguşeala faţă de orice/oricine straluceşte din Occident, lagărul de la Sighet, Gulagul românesc, mi-au vorbit şi amintit de ceea ce părinţii noştri doar povesteau în frânturi.

Dictatura, mecanismul diabolic de represiune, teroarea în masa, ideologia urii de clasă, a urii faţă de fiinţă şi demnitatea umana, exacerbarea propagandei anticreştine şi au xenofobiei, interzicerea cugetului liber, a dreptului de asociere, a liberei iniţiative, exterminarea şi marginalizarea intelectualităţii, lichidarea proprietăţilor private, confiscarea bunurilor materiale ale ţăranilor şi colectivizarea satului, prigoana împotriva Bisericii şi a slujitorilor ei, închiderea, profanarea şi demolarea locaşurilor de cult etc. întrun cuvânt, toate acestea sunt câteva din trăsăturile „fericirii” de altădată, COMUNISMUL!

Ce mă irită cel mai mult sunt indivizii pe care de multe ori îi aud afirmând… „Era mai bine pe vremea comunismului!” Nu prietene, nu era! E suficient sa priveşti un filmuleţ de genul ăsta pentru a-ţi stimula memoria.

Asta credeau şi altădată evreii care îl respingeau pe Dumnezeu din treburile lor. Rătăcind prin deşert şi uitând de biciurile supraveghetorilor, evreii s-au întrebat şi ei: „De ce oare n-am rămas să murim în Egipt?” Pentru ei, acelea erau vremurile bune de odinioară. Câteva secole mai târziu, în exil, urmaşii lor se întrebau: „Cum să cântam cântările Domnului pe un pământ străin?” Gândurile lor se îndreptau spre Ierusalim şi apoi spre vremurile bune de altădată. Şi aşa trăiesc unii în trecut şi nu se încred în Dumnezeu pentru prezent.

Deşi este corect şi drept să ne întoarcem înapoi şi să-i multumim lui Dumnezeu pentru îndurările revărsate peste noi chiar şi în acele vremuri, Hristos este Cel care merge înaintea noastră şi împreună cu noi în călătoria pe care o parcurgem în prezent. Şi chiar dacă este greu, este criză, chiar dacă sunt atâtea lipsuri, Hristos este împreuna cu noi şi nu ne va dezamăgi.

Poate că prezentul nu e atât de frumos. Fără Dumnezeu însă este îngrozitor! Şi fără Dumnezeu e normal ca umbrele sfăşietoare ale trecutului să treacă drept oaze de apă în deşert. În scurt timp îţi vei da seama că e doar o iluzie. Fata Morgana.

„Încrede-te în Domnul (astăzi) din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta! Recunoaşte-L în toate căile tale şi El îţi va netezi cărările!” Prov. 3:5-6

Relație la Superlativ Absolut.

m&lCum aș putea descrie relația dintre mine și Laura?!?! Well… în noaptea dinaintea nunții nu prea am avut somn. E și normal… 🙂 Și, cum mă gândeam eu…mi-am zis că da, relația dintre noi mereu a fost la acest grad, superlativ absolut. În toate aspectele…

De pildă…

–          Cea mai mare încredere. A mea. Atunci când m-am rugat specific pentru viitoarea mea soție. Nu știam cine și cum va fi. Doream însă să fie blondă.

–          Cea mai mare revelație. Atunci când am observat-o,tot la o nuntă în urmă cu 5 ani. Binențeles, era mai frumoasă decât mireasa. Numai la ea m-am uitat. Într-un final nu m-am mai mulțumit cu atât și am abordat-o. Și da, era o blondă frumoasă.

–          Cea mai bună comunicare. Pe când încă nu era Continuă lectura

V.

VACANTAØ

• vacanta este o scurta perioada de recreere,
precdata de o perioada de
Ø anticipare si urmata de una de … recuperare.

Ar fi mult mai usor sa mobilizam Biserica, daca n-ar fi dejaØ …”automobilizata”.

Nimic nu soseste asa de greu si nu trece mai iute ca … vacanta.Ø

Diavolul se arata si el intotdeauna in taberele de vacanta,Ø
dar
Ø aceasta nu inseamna ca si el este … in vacanta.

Vacanta este lucru cel mai usor de planificat:Ø
seful iti spune cand ,
Ø … iar sotia unde!

Celor ce nu fac nØimic, le este cel mai dificil sa ia o vacanta.

VAGABONDØ Continuă lectura

Viata…viitorul = Cap sau Pajura ???

Cap sau Pajura?… se intreaba de obicei copii si ne intrebam si noi, unii pe altii in copilarie cand eram pusi in situatia de a lua o decizie si in momente cand cheful nu mai era, timpul te presa…si efortul de a gandi cea mai buna cale era imens.

Presupunand ca aceasta perioada a trecut…te resemnezi, zambesti nostalgic si-o iei din drum…privind inainte.

Nu pasesti prea mult cand iara…Cap sau Pajura? Nu e copil, poate jumatate om…

Cu geanta dupa mine, rucsacul in spate, imbracat de plecare, cu pantofii facuti ma prezint la examenul de sociologie. E ultimul examen. Au fost destule, sunt obosit si totul arata la mine ca vreau acasa. Taras –grabis  ajung in cele din urma. In hol miroase a vacanta…iar subtil, parca imi vine un iz de iresponsabilitate.

Cu ochii obositi, machiata prost, haine largi ce atarnau pe ea, o recunosc, ma recunoaste…

Ma intalnesc cu o tipa cu care nu prea am interactionat. Mai mereu o vezi fumand pe hol cu restul…

–  N-ai un foc?, ma intreaba migalos.

–  Nu,  ii raspund.. intorcandu-ma zambindu-i politicos , uitandu-ma la ceas in acelasi timp si intrebandu-ma spre ce sala sa ma indrept..

Continuă lectura