Domnul să ne fie răsplata!

walter#2, 1/3/70, 12:35 PM,  8C, 7704x10771 (838+606), 150%, paintings,  1/10 s, R72.3, G61.8, B75.5

walter#2, 1/3/70, 12:35 PM, 8C, 7704×10771 (838+606), 150%, paintings, 1/10 s, R72.3, G61.8, B75.5

Vă mai aduceți aminte de episodul cu Maria și Marta în care Domnul Hristos lămurește clar, fără urmă de îndoială, pentru totdeauna, care ar trebui să fie cea mai mare preocupare în viața noastră de credință? Acum, știu că Maria trebuie să fie exemplul nostru și nu Marta. Însă când citești pasajul ăsta ai impresia că Isus nu prea știe ce vorbește. Adică, cineva trebuie să facă lucrurile, nu-i așa? Cineva trebuie să pună umărul, să ia mopul în mână, să miște lucrurile, nu? Nu putem asculta predici toata ziua nu-i așa? Copiii au nevoie de tine, soția ta, soțul tău are nevoie de tine, compania ta, prietenii. Totul și toți îți solicită atenția. Nu poți sta închis în cămăruța ta toata ziuă.

Și apoi Marta face lucruri foarte faine. Nu e ca și cum ar sta pe Facebook toată ziua uitându-se la clipuri cu pisici, cățeluși și animalute drăguțe cum se joacă, pe telefon toată ziua, pe jocuri, filme. Nu. Ea slujea. Și avem nevoie de slujitori. Oameni care să pună masa, să strângă masa, să dea cu aspiratorul, sa se implice, să meargă în misiune. Avem nevoie de astfel de oameni. Însă văzând-o pe Maria, Marta vine repede repede. Parcă o vezi, se aproprie de Isus, aproape că îl cearta pe Isus. Doamne nu-ți pasă…! Zi-i dar acestei leneșe să mă ajute!

Sigur Isus mă va susține, poate că își zice ea. Dar nu o face și îi rostește numele. Marta, Marta…

Pare ca Isus e supărat, însă cred ca avea și o doză mare de blandete în mustrarea Sa. In Ioan 11:5 ni se spune ca Isus o iubea pe Marta si pe sora ei si pe Lazar. Isus iubea familia asta.

Pentru multe lucruri te îngrijorezi și te frămânți tu, dar un singur lucru trebuie. Maria și-a ales partea cea bună care nu i se va lua. Munca ta nu e greșită, însă nu este cel mai bun lucru.

Singurul lucru care trebuie este să stai în prezența lui Dumnezeu, să cunoști, să cauți să cunoști pe Dumnezeu, Dumnezeul acela care va veni la tine ca ploaia, ca ploaia de primavară care udă pământul. Osea 6:3

Acum Dumnezeu nu așteaptă de la tine să faci asta toată ziua. Este nevoie de o legătură permanentă cu El prin Duhul Sfânt pe parcursul zilei, însă fizic nu-ți cere Dumnezeu să te închizi în camăruța ta și să nu mai ieși de acolo. Insă exemplul ăsta te trezește la ceea ce Isus dorește să se întâmple în viața ta. Care ar trebui să fie prioritatea ta cea mai mare, partea cea bună, singurul lucru care TREBUIE în viața ta cu Dumnezeu.

Poate cuvântul cheie aici e cuvântul IMPARȚIT. Marta era ÎMPĂRȚITĂ CU MULTĂ SLUJIRE. Multe lucruri care au dat naștere îngrijorării, tulburării.

Nu face nimic greșit, însă e atât de ocupată, împărțită să-L slujeasca pe Isus încât nu are timp de El. Nu vă suna familiar asta? Ne facem un dumnezeu din lucrarea pentru Dumnezeu și treptat îți dai seama ca nu ne mai închinăm adevăratului nostru Domn și Mântuitor, ci lucrării mâinilor noastre. Și măcar de am fi împărțiți în slujirea lui Isus, însă ne irosim vremea pe nimicuri de cele mai multe ori.

Dumnezeu nu este interesat atât de mult de cât faci pentru El, cât este de interesat de tine și de inima ta. Dar noi ne îngropăm în activități iar sub masca asta a activismului pentru Dumnezeu ne ascundem de fața lui Dumnezeu. Ne înselăm singuri. Sau poate avem impresia că îl impresionam pe Dumnezeu cu jerfele noastre și El ne va trece cu vederea păcatul, nevegherea, lipsa din inima noastră?

Ați remarcat ce se întâmplă înainte de Luca 10, înainte de întâmplarea cu Maria și Marta?

Isus își trimite ucenicii în misiune. Ei vindecă bolnavii, scot dracii și predică evanghelia. Au avut succes, atât de mult încât Isus spune că a văzut pe Satana căzând ca un fulger din cer. Apoi pilda Bunului Samaritean, omul care arată milă unui strain, își iubeste aproapele și se cheltuie pentru binele altuia.

Vezi unde pune Luca întâmplarea cu Maria și Marta?

Nu-i un accident. Dacă vindecăm pe cei bolnavi, scoatem dracii, predicăm evanghelia, arătăm milă, cheltuim în Uganda, Craiova, investim la orfelinate și nu stăm la picioarele Domnului Isus, am scapat din vedere ceea ce conteaza cu adevărat.

Suntem chemați să intrăm în cămăruța noastră și de acolo să ne luăm răsplata. Nu aprecierile oamenilor, laudele lor, ci Dumnezeu Însuși, lauda Sa. Ce răsplată mai mare poți să ai decât pe Dumnezeul universului, care vine la tine și umple cămăruța aia a ta. Pentru că asta se întâmplă nd aștepți în prezența Lui. Am uneori momente în care prezența lui Dumnezeu umple cabina macaralei în care lucrez. Momente în care nu mai pot stăpâni din plâns. Uneori de bucurie, alteori datorită păcatului nenorocit din viața mea.

Aș vrea să te întreb. Dacă cineva te-ar înregistra o săptămână și apoi ar pune înregistarea asta unui grup de oameni, care ar fi “partea cea bună”, lucrul pe care trebuie să-L faci. Care e lucrul pe care e musai să-l faci zilnic. Să mergi la sală, săți cureți casa, verifici emailul, Facebook, să vezi serialul?

Sunt lucruri ce trebuie făcute, altele de care trebuie să ne pocăim pentru că le facem, însă putem spune noi că stăm la picioarele lui Isus, investind în cel mai bun lucru în care poți investi, în cunoasterea lui Dumnezeu, în cunoașterea lui Isus și a cuvintelor Sale, partea care nu ni se va lua?

Poate spunem că nu avem cămăruță. Locuim în diaspora. Stăm cu alții. Este greu să ai un loc unde să te retragi și să stai cu Domnul. Tu și El, în tăcere.

Nu cred asta. Am citit despre o mamă cu mulți copii, săraci ce locuiau toți întro cămăruță sau doua. N-aveau loc. Aglomerație. Însă când mama își punea șortul pe cap, se facea liniște iar copiii știau că mama vorbește cu Dumnezeu.

Sunt soluții dacă vrei să le găsești. Te îndemn dar, oprește-te din viața ta împărțită și făți timp săți cunoști Mântuitorul. El oricum este mai interesat de inima ta decât de lucrurile pe care poți să le faci pentru El. Domnul să ne binecuvânteze iar El să ne fie răsplata.

Reclame

Creștinii sunt optimiști pe timp de criză.

Creștinii ce provin din diverse comunități sunt mai optimiști pe timp de criză, afirmă psihologii, potrivit Christian Today. Factorii ce produc acest optimism precum simțul umorului, buna educație sunt evidente, însă studiile demonstrează faptul că a avea credință este un factor cheie, a spus Rob Waller, psihiatru consultant și director al Premier Mind & Soul. În astfel de comunități credincioșii se pot încuraja unul pe altul cu prietenie, socializare și alte mijloace de ajutor. Acestea (comunitățile religioase) pot împărtăși poveri și pot compensa lipsa ajutorului din partea familiei. Deasemenea speranța în viața veșnică pune problemele curente în context. Credința că viața este mai mult decât aici, ne poate ajuta în vremuri tensionate- nu te simți prins de capcana timpului, al banilor sau posesiunilor, existând și credința că acest timp nu va dura pentru totdeauna.

Placere in comuniunea cu Dumnezeu.

rc_sproulCând ucenicii mergeau pe drumul spre Emaus cu douăzeci de secole în urmă, Isus Și-a ascuns identitatea pentru ca ei să nu-L recunoască pe „străinul” de lângă. Acești oameni nu erau în grădină. Nu erau trandafiri acoperiți cu rouă. Însă ei au mers și au vorbit cu Christos cel înviat. Cum a fost experiența lor? Când ochii lor în cele din urmă s-au deschis și L-au recunoscut pe Isus, El a dispărut dintr-o dată și și-au spus unul altuia,  „nu ne ardea inima în noi, când ne vorbea pe drum, și ne deschidea Scripturile?””

Aceasta este reacția umană normală în Continuă lectura

Mai vorbeste Dumnezeu astazi ?!?

     Mai vorbeste Dumnezeu astazi?!? Intrebarea aceasta este pe buzele multora. Iata ce spune John Piper… 

   Vocea Domnului  „Sa va spun despre cea mai minunata experienta pe care am avut-o intr-o zi de luni,  dimineata in 19 marie 2007, putin dupa ora 6. Dumnezeu chiar mi-a vorbit. Nu am nici o indoiala ca nu a fost Dumnezeu. Am auzit cuvintele Sale asa cum memoria unei conversatii trece prin mintea noastra. Cuvintele erau in engleza, dar erau pline de autoritate. Stiu, fara urma de indoiala ca Dumnezeu inca vorbeste azi.

    Nu am putut dormi din diferite motive. Eram la casa Shalom in Minnesota intr-o tabara. Era cam cinci si jumatate dimineata. Stateam in pat gandindu-ma daca sa ma ridic sau sa mai atipesc putin. In mila Lui, Dumnezeu m-a ridicat. Era aproape intuneric, dar am reusit sa-mi gasesc hainele, m-am imbracat, mi-am luat geanta, si am iesit din camera fara sa o trezesc pe sotia mea. In camera principala era liniste . Nimeni se pare ca nu se trezise. Asa ca m-am asezat pe o canapea, intr-un colt, sa ma rog.

    In timp ce ma rugam, dintr-o data s-a intamplat. Dumnezeu mi-a spus: Vino si vezi ce am facut! Erau cuvintele lui Dumnezeu, chiar cuvintele lui Dumnezeu. In acel moment, in secolul XXI , 2007, Dumnezeu vorbea cu mine cu o autoritate absoluta. Era atata dulceata. Timpul nu mai conta. Dumnezeu era aproape. Eram sub privirea Sa. Avea sa-mi spuna ceva. Cand Dumnezeu se aproprie, nu te mai grabesti. Timpul incetineste.

    Ma intrebam ce vroia sa spuna prin vino si vezi. Ma va duce undeva, asa cum l-a dus pe Pavel in ceruri sa vada lucruri despre care nu poti sa vorbesti. Aceast vino si vezi insemna ca o sa am o viziune a unui lucru maret al lui Dumnezeu pe care nimeni nu l-a vazut. Nu stiu cat timp a trecut intre cuvintele initiale vino si vezi ce am facut, si urmatoarele cuvinte. Nu mai conta. Eram infasurat in dragostea convorbirii personale. Dumnezeul Universului vorbea cu mine.

    Atunci mi-a spus…mai clar nu se putea, asa de clar ca orice cuvant care imi trece prin minte. Continuă lectura

T.

TACTØ

Talentul ne invata ce si cum sa facem; tactul hotaraste insa cand saØ facem.

Lumineaza-i pe cei din jurul tau, dar nu te repezi asupra lor caØ traznetul.

Daca vrei sa fi popular, trebuie sa induri sa asculti multe lucruriØ
pe
Ø care le sti deja de multa vreme.

Rugat sa dea o definitie a “diplomatiei”, Abraham Lincoln a spus: “Ei bine,Ø eu cred ca aceasta diplomatie este arta de a-i lasa pe altii sa faca de buna voie … ceea ce le spui tu.”

Barbatul care ghiceste corect varsta unei femei s-ar putea sa fieØ perspicace, Continuă lectura