Examen: axa Rogojinaru–Teodorescu-Străinescu.

Aproape de mal… fără să mi se înece corăbiile. Valurile au izbit, în fiecare zi(excepţie=Joi), dar nu m-au răpus. Ancoră bună.

Sărind peste incipit…, ce se petrece pe la ultimele examene, e oarecum bizar şi quite frankly, normal.

Azi, spre consideraţiune, la“Metode şi Strategii de RP”- Adela Rogojinaru.

Să vă explic:

-firesc, e musai să înveţi. Ăsta ţi-e statutul. Dacă dai la facultate, se presupune că d-aia ai dat, s-o mai rupi cât de cât cu cartea,…să mai dai pe la cursuri, nu să baţi Bucureştiul. Na, se presupune…

– apoi, după ce ţi-ai învăţat cât de cât…(binenţeles, în ultima noapte), tragi de tine, te târăşti la examen şi, dacă n-ajungi în ultimele 20 de minute, întri, îi deranjezi pe ceilalţi din „meditaţie” şi te apuci şi tu de scris…

„Este dată o organizaţie cu profil comercial al cărei management constată scăderea dramatică a interesului public pentru marca comercializată, în condiţiile crizei actuale”

Urmatoarele, circa ..trei puncte dezvoltate m-au lămurit buştean: să numeşti metodele de cercetare, să alcătuieşti un plan de comunicare, să argumentezi metodele folosite şi d-astea…

Regula de trei simplă: nu te panica, nu-ţi pierde capul, nu te timora. Ci, uşurel, încât să nu faci vreo comoţie cerebrală, ceri un pix şi-o foaie de la colega. Dacă ai şi-o ciornă, merge treaba. Scoţi tot din tine.

De pildă… Citește în continuare „Examen: axa Rogojinaru–Teodorescu-Străinescu.”