Posts Tagged ‘oua’

cunostinte-folositoare5Rădăcina de micșunea.

Se curață rădăcina de coajă și se dă copiilor s-o țină în gură când le ies dinții. Fiind dulce, copiii o țin bucuros în gură. E și tare, și frecând cu ea într-una pielița ce acopere dintele, acesta se subțiază și dintele iasă mai cu înlesnire.

 

Apa albuminoasă

Se pregatește  din apă și albuș de ou. Intr-un litru de apă se bat patru albușuri de ou. Se dă copiilor când le merge foalele. Este și o contra-otravă foarte bună, mai ales la otrăvirile cu otrăvuri minerale, cum este cocleala, șoricioaica și altele.

 

Scoaterea petelor de rășină, catran și unsoare de căruță.

Pentru a scoate aceste pete de pe îmbrăcăminte, umezim locul pătat și îl frecăm bine cu unt. Apoi spălăm în uleiu de terepentin, apoi în apa fierbinte. Aceasta o repetăm de doua trei ori, pe urmă punem hârtie sugătoare și călcăm cu mașina fierbinte.

 

Rufaria îngălbenită.

Albituri și pânzeturi care au stat mai mult neîntrebuințate îngălbenesc. Pentru a le da albeață, le fierbem în apa la care am adaugat coji de ouă. 30- 40 de coji la un cazan de 50 de litri de apă. Se fierbe ½ ora, după aceia se spală bine cu săpun și se limpezeste.

 

Vacile țesălate dau lapte mai mult.

Vacile culcându-se pe paie murdare sau pe balegă, se murdăresc. Murdăria de pe piele poate cădea în vasul în care mulgem, se amestecă cu laptele și îi strică gustul.

Laptele unei vaci țesălate, are un gust și un miros plăcut și untul scos din astfel de lapte este foarte bun, pe când laptele și untul dela o vacă cu balegă uscată pe piele ei, are un gust neplăcut și un miros de balegă.

O vacă țesălată zilnic e mai sănătoasă și nu se îmbolnăvește de boale de piele nici nu face păduchi.

De aceea vacile cu lapte să fie țesălate zilnic, cât se poate de bine. Să nu se lase să fie răpănoase.

Țesălatul se face odată pe zi, cu țesala și cu peria.

cunostinte-folositoareGhioacele de ou.

Econoama bună nu le leapada; le pisează și mestecându-le cu făină de cucuruz le dă la găini, la purcei, ori chiar și la viței; oase de vită puse pe jar până se pot pisa și apoi pisate praf și mestecate în laturi încă folosesc mult vitelor.

 

Mușchi de oaie cu sos.

Luăm un mușchi de oaie, îl batem bine cu un ciocan de lemn, făcut pentru bătutul cărnii, curătăm carnea de pelițe, o împăunăm cu felioare de slănină, o opărim și ținem 4-5 zile în următoarea murătură: un pahar de vin, unul de oțet, sare, piper, pătrunjel tăiat felioare, frunze de dafin, câteva boabe de cuișoare, 2-3 căpătâni de usturoiu (ai), o ceapă, 3-4 linguri de untdelemn. Mai gustoasă e carnea aceasta friptă la frigare, dar e bună și friptă în mașină (Rohre). Din murătură se poate face sosul cu puțină prăjeală (rântaș) și cu smântână.

 

Chiftele marinate.

Facem chiftelele ca de obiceiu. Până când acestea se frig în unt, facem următorul sos: prăjim în unt ori în grasime o ceapă tăiată mărunt, o înfăinăm cu două linguri de făină de grâu, dacă se rumenește puțin și aceasta o stângem cu supă de carne, punem și două linguri bullion de patlagele roșii, câteva lingurițe de oțet, puțină sare, 2-3 linguri de enihabar și două foi de dafin. Dacă a fiert sosul cu toate împreună, aranjăm chiftelele pentru masă, dăm sosul prin sită, apoi, îl turnăm peste chiftele.

Sosul se poate face și numai din prajeală cu ceapă, stâns cu bullion de carne și acrit cu tarhon murat, din care punem 2-3 linguri.

 

Iepure sau muschi cu sos.

Prăjim în unsoare tot felul de zarzavat, tăiat de-a latul, și ceapa când sunt prăjite nițel, sărăm și piperăm carnea și o punem în tingirea cu zarzavatul, ca să se prăjească, adăugam câteva frunze de dafin și un pahar de vin. Când a scăzut zama și a rămas numai unsoarea, scoatem zarzavatul, îl punem într-o cratiță de fer, îl rumenim cu puțin zahar și putină făină, apoi îl stângem cu bullion sau apă, și ceva oțet. Apoi strecurăm sosul și-l punem din nou să fiarbă; în vremea aceea carnea să se rumenească în unsoarea rămasă. Când e carnea rumenă și sosul fiert, tăiem carnea felii, în sos punem 1 ½ decilitri (1/2 salic) de smantână și-l vărsam peste carne.

OBEZITATEØ

Sti ca esti prea gras cand ai iesit din dus si te bucuri ca … s-a aburitØ oglinda!

Nici o femeie nu este grasa; doar prea scunda pentru greutatea ei.Ø

Un sot din Nevada se plangea prietenilor spunand ca sunt doua motive pentruØ care sotia lui nu mai vrea sa poarte rochia de anul trecut: N-o mai vrea si … n-o mai incape.

OBICEIURIØ

La inceput, ne facem obiceiuri, iar apoi obiceiurile ne fac pe noi.Ø

Obiceiurile rele sunt mai usor de corectat astazi decat maine (mai mult…)