Tot ce poți face acum


​În „The Fall of Fortresses“ Elmer Bendiner descrie o operațiune desfășurată deasupra orașului german Kassel spre sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Avionul B-17 („Tondelayo”) a fost întâmpinat de tunuri antiaeriene naziste. Rezervorul de combustibil a fost atins, însă în mod miraculos, avionul s-a putut întoarce fără a exploda sau a rămâne fără combustibil.

În cuvintele sale, „mai târziu, gândind la miracolul unui proiectil de douăzeci de milimetri, care a străpuns rezervorul de combustibil fără să producă o explozie, pilotul nostru, Bohn Fawkes, mi-a spus că nu era așa de simplu.

În dimineața următoare raidului, Bohn se dusese să-i ceară șefului de echipaj acea coajă ca suvenir al unui noroc de necrezut. Șeful echipajului, nu avea doar o coajă, ci unsprezece găsite în rezervor – unsprezece proiectile neexplodate, când doar unul era suficient pentru a ne arunca în aer. Era ca și cum marea ar fi fost împărțită pentru noi ca să trecem.

Chiar și după treizeci și cinci de ani, un eveniment atât de minunat mă lasă tremurând, mai ales după ce am auzit restul povestirii de la Bohn.

I s-a spus că acele proiectile au fost trimise la armatori pentru a fi dezamorsate. Ei apoi i-au spus că serviciile secrete le-au preluat. Nu i-au putut spune de ce la acea vreme, dar Bohn a căutat în cele din urmă răspunsul. Se pare că atunci când ofițerii au deschis fiecare proiectil, nu au găsit încărcătură explozivă în ele. Erau la fel de curate precum un fluier și la fel de inofensive. Goale? Nu toate. Unul conținea o bucată de hârtie atent rulată. Pe el era ceva scris în limba cehă. Oamenii serviciilor au căutat în bază un om care putea citi cehă. În cele din urmă au găsit pe cineva să descifreze nota. Am fost foarte mirați. Tradus, nota aceea spunea:

„Asta este tot ce putem face pentru voi acum.”

Un membru al rezistenței cehe ce lucra într-o fabrică de muniții naziste, a omis în mod deliberat să adauge explozibil la cel puțin unsprezece proiectile de pe linia de asamblare. Nu a putut face mult pentru a opri mașinăria de război nazistă. Dar cât a putut face a făcut, puținul lui însemnând salvarea unui întreg echipaj.

Nu-ți cere nimeni să faci imposibilul. Fă cât poți. Fă ce poți să faci. Puținul tău poate fi cântărit altfel de alții și chiar de către Dumnezeu.

Goana după aur

​În anul 79 d.Hr. vulcanul Vezuviu a erupt iar oraşul Pompeii şi zonele din împrejurimi au fost îngropate sub straturi groase de cenuşă.

Este uimitor să vezi cum anumite aspecte sunt conservate atât de bine în timp. 

Acum ceva ani arheologii anunţau o nouă descoperire. Au găsit trupul unei femei ce pare că vroia să fugă de erupția vulcanului dar care a fost prinsă în cenușa fierbinte. Mâinile femeii strâng bijuterii, care erau păstrate într-o stare excelentă. Avea bijuteriile, dar moartea le înghițise pe toate. Nu s-a putut scapa și nici nu le-a putut lua cu ea „dincolo“ deși le vroia cu disperare salvate. O imagine tulburătoare pentru că ne vorbește despre propria lăcomie a inimii.

Dar, nu-i asa, „noi n-am adus nimic în lume, și nici nu putem să luăm cu noi nimic din ea“. Vorbele de peste veacuri ale apostolului Pavel.

Jim Elliot, un misionar care a fost martirizat pentru credința sa a înțeles această realitate atunci când a scris în jurnalul său: 

„O persoană nu este ignorantă dacă renunță la ceea ce nu poate păstra pentru a câștiga ceea ce nu poate pierde”. Exact. Nu înseamnă că ești prost, ignorant, ori nebun. Ci dovedește că ți-ai făcut bine calculele.