Prea seamănă Tocilarii lui Rushdie cu alții. Prea clar, prea fără imaginație. 🙂
„…o gașcă de ignoranți ucigași care-și ziceau Tocilari, ca și cînd cuvîntul ar fi fost de ajuns ca să le confere statutul de cărturari adevărați. Cel mai profund lucru pe care îl studiaseră Tocilarii era arta de a interzice lucruri și în scurt timp au interzis pictura, sculptura, muzica, teatrul, filmul, jurnalistica, hașișul, votul, alegerile, individualismul, dezacordul, plăcerea, fericirea, mesele de biliard, bărbiile bărbierite (la bărbați ), fețele femeilor, trupurile femeilor, educația femeilor, sporturile femeilor, drepturile femeilor.
Le-ar fi plăcut să interzică femeile cu totul, dar chiar și ei și-au dat seama că așa ceva nu prea era posibil, așa că s-au mulțumit să facă viața femeilor cît mai neplăcută.”
Salman Rushdie, Doi ani, opt luni și douăzeci și opt de nopți
