Iertare acordată chiar și criminalilor


​​William Willimon, un teolog american metodist și profesor la Duke Divinity School relatează în cartea sa, „Sinning Like A Christian“, istoria unei femei din Belfast. Soțul ei, un om deosebit, a fost ucis cu sânge rece chiar sub ochii ei, de revoluționarii ce doreau să-și demonstreze obiectivele.

Femeia avea toate motivele să fie mânioasă pe Dumnezeu, lume, criminalii soțului. Și totuși, ea era o creștină foarte dedicată și plină de milă. William Willimon a întrebat-o cum a făcut față mâniei, amărăciunii, dorinței de răzbunare.

Femeia a răspuns că în timp ce stătea peste cadavrul soțului ei, copleșită de tristete și revoltată, singurul lucru pe care îl putea face era să se roage. Singura rugăciune de care putea să-și amintească era rugăciunea „Tatăl nostru“.

„Tatăl nostru care ești în ceruri! Sfințească-se Numele Tău; vie Împărăția Ta; facă-se voia Ta, precum în cer și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi; și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri…“

În momentul acela a știut că dacă va trece cu bine peste tragedia din viața ei, va trece doar dacă iartă. S-a rugat atunci și acolo să o ajute Dumnezeu în fiecare zi să facă asta. Și Dumnezeu a ajutat-o.

După acest eveniment femeia s-a dedicat cu pasiune lucrării împărăției lui Dumnezeu. Willimon se mira de felul în care o persoană poate să ierte în felul acesta, până când și-a amintit de alt om extraordinar, deosebit, ucis cu sânge rece de alți oameni ce doreau să demonstreze ceva. Acel om, cu ultima suflare s-a rugat, „Tată, iartă-i căci nu știu ce fac.“

Poate că nu vom trece prin situații similare. Dumnezeu să ne ferească de astfel de tragedii. Însă atunci când suntem neîndreptățiți, vorbiți de rău, abuzați, zdrobiți, cum ar fi să ne oprim și să ne aducem aminte. Să ne aducem aminte de Omul de pe Cruce prin care am fost primiți, iertați și transformați, în dragostea lui Dumnezeu. Chemați să o reflectăm în jurul nostru. Iubind. Iertând. Trăind. Rugându-ne pentru greșiții noștri.

Reclame

Mulțumesc pentru că mă privești

Ed Salmon, un pastor din South Carolina, ce a trecut la Domnul în 2016 povestește:

Ieri am iesit în oraș pentru prânz. Am ajuns la Forest Park. De obicei un om fără adăpost sau doi stau acolo. Și iată, un om complet răvășit stătea acolo cu semnul său, „Sunt fără adăpost”.

Și bineînțeles, mergea pe lângă mașini și nimeni nu-și întorcea privirea înspre el.
A ajuns la mașina mea, am coborât geamul și i-am spus, „Nu am bani la mine, însă soția mea o să mă ducă la aeroport într-o oră și jumatate și voi avea atunci ceva pentru tine. Știți ce mi-a răspuns?

El mi-a răspuns,
„Mulțumesc pentru că mă privești.” Nu a spus un cuvânt despre bani. El a spus, „Mulțumesc pentru că mă privești.”

#homeless #umanitate #om  #pastor #biserica #nevoi #bani #compasiune #mila #aproape #devotional #motivational

Zeciuiala din zeciuiala.

      De trei ani suntem colegi. Si-a tocit impreuna cu noi coatele pe bancile seminarului, aici, in Bucuresti, ba chiar si  rabdarea la curatat de cartofi, si de curand, a pasit cu entuziasm in spatiul virtual. Se numeste Dan Utina, e un mester in ale chitarii clasice si ma bucur ca colaboram spre gloria si slava Lui. Dane, iti urez un bun venit!  Dumnezeu sa te binecuvanteze!  

DarnicieAdaug ultimul mesaj postat de acesta, Zeciuiala din zeciuiala.

     ” Dupa aceea, Domnul i-a vorbit lui Moise: Sa le spui levitilor: Cand primiti zeciuiala de la israeliti,  pe care v-am dat-o de la ei ca parte a voastra, sa aduceti din ea o jertfa prin ridicare pentru Domnul, o zeciuiala din zeciuiala. ” 

      Printre instructiunile date de Dumnezeu catre leviti in  Numeri 18 se precizeaza si faptul ca acestia trebuiau ca din zeciuiala primita sa aduca la randul lor a zecea parte Domnului. Primind zeciuiala de la popor, levitii erau obligati sa respecte si ei aceeasi lege, dand a zecea parte din zeciuiala  primita preotilor, ca dar pentru Domnul.

Dincolo de a intra in detaliile legilor iudaice si de a stabili o regula pentru darnicia crestina, cred ca pasajul de fata ofera o lege de a-ti trai viata crestina si viata in general: sa fii constient de faptul ca ceea ce esti si ce ai nu iti apartine tie in primul rand, ci toate le avem de la Dumnezeu.  Poate fara sa vrem cu adevarat, de multe ori actionam si traim ca si cand lucrurile pe care le avem, pozitia de care ne bucuram ( insasi viata noastra ) se datoreaza inteligentei, abilitatilor si felului in care stim sa ne descurcam. Pavel ne atrage atentia: ” Caci cine te face deosebit? Ce lucru ai, pe care sa nu-l fi primit? Si daca l-ai primit, de ce te lauzi ca si cum nu l-ai fi primit ? ” ( 1 Cor. 4:7 ). Nu-i asa ca ne regasim stilul de viata in aceste versete? Cum administram lucrurile pe care le avem ?  Atunci cand dam Domnului din ce avem, sa fim constienti de faptul ca dam din ceea ce ne-a oferit El. Asa vom putea da cu inima larga, fara prea multe pareri de rau, ne vom putea dezlipi de robia lucrurilor trecatoare, vom fi in stare sa oferim o mana de ajutor celor in nevoi, vom stii sa dam la saraci mai mult decat maruntisul de prin buzunar, vom ajunge la concluzia ca pamantul cu tot ce este pe el este al Domnului.

     M-am gandit la mine si mi-am dat seama ca nu privesc ca o zeciuiala ceea ce sunt si ceea ce posed. Da! Totul este o ceea ce altcineva mi-a dat, pentru a da la cineva ce n-are. Daca privesc lucrurile ca pe ceva ce-mi este oferit prin har, atunci voi putea continua aceasta lege: sa dau zeciuiala din zeciuiala.

Nu-ti irosi viata. Piper & Lecrae.

      De „Lecrae” nu am auzit până când, nu demult, au fost promovați pe www.desiringgod.org de către binecunoscutul Dr. John Piper, pastor al bisericii baptiste Bethlehem din Minneapolis. Prediciile lui mi-au modelat oarecum gândirea teologică în ultima perioadă, accentul fiind pus pe gloria lui Dumnezeu, văzută și proclamată de către aleșii Săi,  în mijlocul tuturor circumstanțelor, chiar și în mijlocul suferințelor, sau chiar și atunci când „smochinul nu va înflori, vița nu va da niciun rod, rodul măslinului va lipsi, și câmpiile nu vor da hrană, oile vor pieri din staule, și nu vor mai fi boi în grajduri…” chiar și atunci „tot mă voi bucura în Dumnezeul mântuirii mele”(Hab. 3:17-18), o perspectivă profund biblică, calvinistă de altfel, care te eliberează te stresul unei vieți trăite în obținerea propriei dreptăți sau neprihăniri și îmbrățișarea neprihănirii oferite de Dumnezeu prin Fiul Său, Domnul Isus Hristos, bazată doar pe harul și mila lui Dumnezeu. Don’t waste your life de fapt, este o melodie realizata pe baza unei carti de-a lui John Piper, Nu-ti irosi viata!

     Nu obișnuiesc să ascult Hip-Hop, dar mesajul, semnat Lecrae,  m-a cucerit, să spun așa, prin profunzimea și abundența adevărurilor biblice care sunt exprimate prin melodiile lor.  Spuneam la un moment dat că ele conțin mai multă Evanghelie decât 100 de cântări corale de-ale noastre. Avem nevoie de astfel de oameni care să proclame curat Evanghelia lui Hristos acolo unde Dumnezeu i-a așezat, în stilul și cultura fiecăruia. Probabil majoritatea dintre noi avem prejudecăți atunci când vine vorba de anumite stiluri de muzică, însă pe măsură ce asculți Lecrae nu ai cum să nu observi că tipul ăsta are o pasiune și dorință de a prezenta o Evanghelie necompromisă anumitor categorii de oameni la care cei mulți nu le-ar acorda nicio șansă în materie de mântuire.  

     Mă rog ca Dumnezeu să schimbe mintea și inima noastră prin Duhul Lui, astfel încât să-L considerăm pe Hristos infinit mai valoros decât orice, pentru că El este mai valoros decât orice. Și atitudinea asta să fie văzută în stilul de muzică pe care îl preferăm, sau în locul unde Dumnezeu ne-a așezat pentru încă puțin timp. Totul pentru slava și harul Lui!

         -Betuel Vararu-

 

M.

MAHALAØ

Singura, adevarata mare placere a mahalalei: nu bautura, nu sexualitatea,Ø nu banii, ci relatia cu celalalt – de teama singuratatii – sub intreitul ei aspect de vaicareala, clevetire si cearta.

Mahala nu este doar un teritoriu, ci o stare de spirit. Mahalagiul modern eØ un ins care, in secret, nu pretuieste nimic. Nu-i dispretuieste pe ceilalti fiindca li s-ar simti superior, ci din pricina ca, in subconstient, se dispretuieste pe el insusi. Nevoia lui de a murdari tot ceea ce se afla in jur i se trage de la sentimentul murdariei in care se scalda. Chiar daca vremelnic se afla “la vedere”, mahalagiul e ros de sentimentul ratarii si de spaima ca n-are nimic “in spate.” E slugarnic “puterea” chiar si atunci cind o critica si vede lumea doar in alb si negru. Vocatia lui e aceea de turnator sau de laudator cu simbrie.

In afaceri, n-are cuvint, fura si, mai ales, isi bate joc de bani. MaiØ intii isi cumpara masina de lux si de-abia dupa aceea socoteste daca are bani si de casa. Isi trimite copiii la studii in strainatate, dar le arata cotul parintilor sai, care de-abia se tirasc din banii de pensie. Si din pricina ca isi simte inconsistenta personala, scuipa la picioarele celor care sint desemnati cu misii inalte, ca sa arate ca nu-i pasa de nimic. El nu analizeaza, ci spurca, daca-l intre Continuă lectura