Posts Tagged ‘mantuire’

Isus S-a întors şi a văzut-o. El i-a zis: „Îndrăzneşte, fiică! Credinţa ta te-a vindecat!” Matei 9:22

O problemă menstruală cronică. O asemenea problemă ar fi dificilă pentru orice femeie din orice vreme. Însă pentru o evreică situaţia sa era extrem de serioasă. Nici o parte din viaţa sa nu rămânea neafectată.

Sexual… ea nu putea să se atingă de soţul ei.

Maternal… ea nu putea să aibă copii.

Casnic… tot ce atingea era considerat necurat.

Spiritual… nu îi era îngăduit să intre în templu.

De doisprezece ani încercase tot ce era pe piaţă, îşi cheltuise toţi banii însă fără rezultat. Ba mai mult, situaţia ei devenea din ce în ce mai rea.

Însă Domnul Isus o vindecă, apoi o numeşte fiică. „Îndrăzneşte, fiică! Credinţa ta te-a vindecat!” Este singură dată când Isus numeşte o femeie cu termenul fiică. Vindecată şi mângâiată totodată.

Tradiţia spune că ea nu a uitat vreodată ce a făcut Isus, aminteşte Max Lucado în He Still Moves Stones. Legenda specifică faptul că ea a stat cu Isus şi L-a urmat în timp ce-Şi purta crucea pe Golgota. Unii cred că este Veronica, femeia care a mers alături de el pe drumul crucii. Şi când sudoarea şi sângele Îi intrau în ochi, ea ştergea fruntea Mântuitorului. Ea în ceasul durerii sale, a primit ajutorul Lui. El, în ceasul suferinţei Sale, l-a primit pe al ei. Nu ştim dacă legenda este adevărată, însă ar putea fi. Şi nu ştiu dacă la fel s-a întâmplat cu tine, însă s-ar putea întâmpla cu siguranţă.

Suveranitatea lui DumnezeuDumnezeu este măreţ. El este suveran. Dacă n-ar fi suveran, nu ne-am putea încrede în El în fiecare aspect al vieţii noastre. Dumnezeu cunoaşte totul, are control asupra fiecărui lucru şi are dreptul absolut de a face totul după buna Sa plăcere. A spune că Dumnezeu e suveran înseamnă a declara că Dumnezeu este Dumnezeu. A spune că Dumnezeu e suveran înseamnă a declara că El este Cel Prea Înalt, care face totul după voia Sa. Nimeni şi nimic nu poate sta în calea împlinirii planurilor Sale. El ridică împărăţii, le coboară şi dă cursul pe care El îl vrea istoriei.

Suveranitatea lui Dumnezeu este absolută, irezistibilă şi infinită. El are dreptul de a stăpâni propriul univers după buna placere. Are dreptul Olarului asupra lutului său. Poate modela lutul după bunul plac şi îl poate folosi după cum doreşte. Totul merge în direcţia împlinirii scopurilor Sale, mântuirea copiilor Săi, atragerea lor înspre Christos. Cu aceştia Dumnezeu se poartă întocmai ca un Tată.

Când John F. Kennedy era preşedinte revista Life a publicat (mai mult…)

Mantuirea mea este despre El

Cine s-ar uita la crucea lui Christos şi ar spune, “Treabă bună, Isus. Îmi pare rău că nu ai terminat-o, însă o sa iau eu frâiele.“?

Îndrăznim să punem la îndoiala încoronarea lucrării lui Dumnezeu? Îndrăznim să gândim că cerul are nevoie de ajutorul nostru pentru a ne mântui? Legalismul îl micşorează pe Dumnezeu şi în procesul acesta, încurcă lucrurile cu noi.

Pentru oricine doreşte să câştige cerul, Pavel întreabă, “cum va întoarceţi iarăşi la acele învăţături începătoare, slabe şi sărăcăcioase, cărora vreţi să vă supuneţi din nou?… Unde este, deci, fericirea voastră?”(Galateni 4:9, 15).

Legalismul este lipsit de fericire pentru că legalismul este fără sfârşit. Întotdeauna este un alt curs de frecventat, persoană de învăţat, gură de hrănit. Deţinuţii încarceraţi în mântuire-proprie găsesc de lucru dar niciodată fericire. Cum ar putea? Ei nu ştiu niciodată când se termină. Legalismului i se scurge fericirea.

Harul, pe de altă parte, oferă pace. Creştinul se încrede într-o lucrare încheiată.

Harul oferă odihnă. Legalismul niciodata nu o face. Atunci de ce îl îmbrăţisăm? „Cine se încrede în inima lui este un nebun”(Proverbe 28:26). De ce ne încredem în noi înşine? De ce adăugăm la lucrarea încheiată a lui Dumnezeu?

Adevărul este că nu o facem. Dacă credem că o facem, am pierdut mesajul.[…]Mai mult pe Max Lucado Romania.

Problema nu este ca Dumnezeu nu a vorbit, ci ca noi nu am ascultat.

Imagineaza-ti reactia daca as lua o carte de telefoane, as deschide-o, si as declara, Am gasit o lista a tuturor celor ce traiesc din ajutorul social! Sau, daca as spune, Aici este o lista a absolventilor de facultate! Sau, Aceasta carte ne va spune cine are masina rosie. Probabil ai spune, „Stai putin- nu asta e scopul acelei carti. Tii in mana o carte de telefoane. Scopul ei este pur si simplu sa arate numele si numarul de telefon al locuitorilor unei localitati intr-un anumit interval de timp.”

Numai prin intelegerea scopului ei, pot folosi in mod precis o carte de telefoane. Numai prin intelegerea scopului ei, pot intelege in mod precis Biblia…

Scopul Bibliei este pur si simplu acela de a proclama planul lui Dumnezeu de a mantui pe copii Sai. Afirma ca omul este pierdut si are nevoie sa fie mantuit. Si, comunica mesajul ca Isus este Dumnezeu in trup omenesc, trimis sa-Si mantuiasca copii.[…] Mai mult pe Max Lucado Romania.

      De „Lecrae” nu am auzit până când, nu demult, au fost promovați pe www.desiringgod.org de către binecunoscutul Dr. John Piper, pastor al bisericii baptiste Bethlehem din Minneapolis. Prediciile lui mi-au modelat oarecum gândirea teologică în ultima perioadă, accentul fiind pus pe gloria lui Dumnezeu, văzută și proclamată de către aleșii Săi,  în mijlocul tuturor circumstanțelor, chiar și în mijlocul suferințelor, sau chiar și atunci când „smochinul nu va înflori, vița nu va da niciun rod, rodul măslinului va lipsi, și câmpiile nu vor da hrană, oile vor pieri din staule, și nu vor mai fi boi în grajduri…” chiar și atunci „tot mă voi bucura în Dumnezeul mântuirii mele”(Hab. 3:17-18), o perspectivă profund biblică, calvinistă de altfel, care te eliberează te stresul unei vieți trăite în obținerea propriei dreptăți sau neprihăniri și îmbrățișarea neprihănirii oferite de Dumnezeu prin Fiul Său, Domnul Isus Hristos, bazată doar pe harul și mila lui Dumnezeu. Don’t waste your life de fapt, este o melodie realizata pe baza unei carti de-a lui John Piper, Nu-ti irosi viata!

     Nu obișnuiesc să ascult Hip-Hop, dar mesajul, semnat Lecrae,  m-a cucerit, să spun așa, prin profunzimea și abundența adevărurilor biblice care sunt exprimate prin melodiile lor.  Spuneam la un moment dat că ele conțin mai multă Evanghelie decât 100 de cântări corale de-ale noastre. Avem nevoie de astfel de oameni care să proclame curat Evanghelia lui Hristos acolo unde Dumnezeu i-a așezat, în stilul și cultura fiecăruia. Probabil majoritatea dintre noi avem prejudecăți atunci când vine vorba de anumite stiluri de muzică, însă pe măsură ce asculți Lecrae nu ai cum să nu observi că tipul ăsta are o pasiune și dorință de a prezenta o Evanghelie necompromisă anumitor categorii de oameni la care cei mulți nu le-ar acorda nicio șansă în materie de mântuire.  

     Mă rog ca Dumnezeu să schimbe mintea și inima noastră prin Duhul Lui, astfel încât să-L considerăm pe Hristos infinit mai valoros decât orice, pentru că El este mai valoros decât orice. Și atitudinea asta să fie văzută în stilul de muzică pe care îl preferăm, sau în locul unde Dumnezeu ne-a așezat pentru încă puțin timp. Totul pentru slava și harul Lui!

         -Betuel Vararu-

 

MAHALAØ

Singura, adevarata mare placere a mahalalei: nu bautura, nu sexualitatea,Ø nu banii, ci relatia cu celalalt – de teama singuratatii – sub intreitul ei aspect de vaicareala, clevetire si cearta.

Mahala nu este doar un teritoriu, ci o stare de spirit. Mahalagiul modern eØ un ins care, in secret, nu pretuieste nimic. Nu-i dispretuieste pe ceilalti fiindca li s-ar simti superior, ci din pricina ca, in subconstient, se dispretuieste pe el insusi. Nevoia lui de a murdari tot ceea ce se afla in jur i se trage de la sentimentul murdariei in care se scalda. Chiar daca vremelnic se afla “la vedere”, mahalagiul e ros de sentimentul ratarii si de spaima ca n-are nimic “in spate.” E slugarnic “puterea” chiar si atunci cind o critica si vede lumea doar in alb si negru. Vocatia lui e aceea de turnator sau de laudator cu simbrie.

In afaceri, n-are cuvint, fura si, mai ales, isi bate joc de bani. MaiØ intii isi cumpara masina de lux si de-abia dupa aceea socoteste daca are bani si de casa. Isi trimite copiii la studii in strainatate, dar le arata cotul parintilor sai, care de-abia se tirasc din banii de pensie. Si din pricina ca isi simte inconsistenta personala, scuipa la picioarele celor care sint desemnati cu misii inalte, ca sa arate ca nu-i pasa de nimic. El nu analizeaza, ci spurca, daca-l intre (mai mult…)