Britanicii își petrec 18 luni din viaţă luând decizii cu privire la ce vor mânca, relevă un studiu recent.
Micul dejun- 2 min. 56 sec.
Prânz – 5 min. 48 sec.
Cină – 10 min. 22 sec.
Gustări – 3 min. 48 sec.
Băuturi – 3 min. 31 sec.
Discutii cu colegii/familia/prietenii – 8 min. 26 sec.
Total: 34 min. 51 sec.
34 min. 51 sec își petrec ei zilnic în această activitate culinară alegând în mare ori un Full English Breakfast, Beef Stew ori Bacon Sandwiches. Poate Fish & Chips, ori Yorkshire Pudding. Chiar si un Curry sau Cornish pasties. Vara merge bine Strawberries and Cream. Easy choice.
Mai mereu cu ceai sau bere.
Gusturile nu se discută. Unii o fac. Astfel, în funcţie de cultură întâlnim un anumit număr de “senzaţii ale gustului”. La europeni avem patru (sărat, amar, acru, dulce), la chinezi cinci (sărat, amar, acru, dulce şi acid), la indieni şase (sărat, amar, dulce, acid, picant, astringent), la tailandezi opt (sărat, amar, dulce, acid, picant, astringent, gras, palid)etc.
Furculiţa, atât de uzuală astăzi era un element de repudiere în anumite sfere in evul mediu. După cum afirmă istoria, sau, cel putin legendele, o prinţesă bizantină din sec. al XII-lea este responsabilă cu introducerea furculiţei. Prinţesa le-a adus-o veneţienilor însă aceştia au respins-o cu violenţă. Un călător britanic, în sec. XVI Thomas Coryate preluând obiceiul mâncatului cu furculiţa, pentru ca mai apoi să-l aducă în Anglia, scrie că a ajuns să fie făcut de râsul lumii. „Unul din prietenii mei apropiaţi (…) nu s-a sfiit, la o cină, de faţă cu alţii să-mi aplice epitetul furcifer ” detaliază acesta.
