Posts Tagged ‘mana’

La pescuit, pe pârâu… cu mâna.

Posted: 27/07/2010 in Fără categorie
Etichete:, , , , , , , , ,

Am fost zilele trecute în Deda, undeva prin Ardeal, la rude. Tatăl  iubitei mele soții e de prin părţile acelea și ocazional mai luăm o gură proaspătă de aer la poalele Munților Călimani. Nu sunt obișnuit cu liniștea de pe acolo. La București zgomot, acasă… toată vacanța s-a lucrat la reabilitarea școlii de sub geamul meu. Uf…zgomot încă de la primele ore ale dimineții. Așa că 2 zile de verdeață și zmeură la discreție din propria curte …hm, grozav. Ba, întro zi am și pescuit. Nu, nu e vreun lac pe acolo. Sunt multe pâraie. Și pe pâraiele astea am încercat să pescuim după metoda mult încercată de socrul meu încă din tinerețea sa: cu mâna pe sub pietre. Și surpriză! Chiar am prins un pește. Era pește însă Laura l-a confundat cu un mormoloc mai mare. Deh… că a fost, că nu a fost…cel puțin pot să spun că am prins totuşi ceva pe pârâu, cu mâna. 🙂

Prins sub dărâmături după cutremurul din Haiti, acest tânar îndreaptă privirile înspre Christos.

Destul de diferit fata de afirmațiile lui Pat Robertson, care spunea că acest cutremur devastator ce a lovit insula s-a întâmplat pentru că oamenii au făcut pact cu diavolul. Referindu-se la vremurile coloniale Paterson a spus că „încă de atunci în mod continuu ei au fost blestemați”. Comentariile sale au stârnit rumoare in mediile crestine si nu numai. „Este o aroganță clară să încerci să interpretezi acțiunile lui Dumnezeu ca fiind o judecată asupra cuiva”, a răspuns Roberts Jeffress, pastor al Bisericii Baptiste nr. 1 din Dallas. „Datoria noastră este să încercăm să-i ajutăm pe acești oameni și să ne rugăm pentru ei”.  Cel puțin 46 de organizații creștine lucrează pentru a oferi ajutor în Haiti, potrivit Christian News Headlines.

MAHALAØ

Singura, adevarata mare placere a mahalalei: nu bautura, nu sexualitatea,Ø nu banii, ci relatia cu celalalt – de teama singuratatii – sub intreitul ei aspect de vaicareala, clevetire si cearta.

Mahala nu este doar un teritoriu, ci o stare de spirit. Mahalagiul modern eØ un ins care, in secret, nu pretuieste nimic. Nu-i dispretuieste pe ceilalti fiindca li s-ar simti superior, ci din pricina ca, in subconstient, se dispretuieste pe el insusi. Nevoia lui de a murdari tot ceea ce se afla in jur i se trage de la sentimentul murdariei in care se scalda. Chiar daca vremelnic se afla “la vedere”, mahalagiul e ros de sentimentul ratarii si de spaima ca n-are nimic “in spate.” E slugarnic “puterea” chiar si atunci cind o critica si vede lumea doar in alb si negru. Vocatia lui e aceea de turnator sau de laudator cu simbrie.

In afaceri, n-are cuvint, fura si, mai ales, isi bate joc de bani. MaiØ intii isi cumpara masina de lux si de-abia dupa aceea socoteste daca are bani si de casa. Isi trimite copiii la studii in strainatate, dar le arata cotul parintilor sai, care de-abia se tirasc din banii de pensie. Si din pricina ca isi simte inconsistenta personala, scuipa la picioarele celor care sint desemnati cu misii inalte, ca sa arate ca nu-i pasa de nimic. El nu analizeaza, ci spurca, daca-l intre (mai mult…)