Ispitele sexuale. Nu ai nici o scuză pentru căderea ta!

iosif ispita sexualaDar Iosif era frumos la statură şi plăcut la chip.După câtăva vreme, s-a întâmplat că nevasta stăpânului său a pus ochii pe Iosif şi a zis: „Culcă-te cu mine!” Gen. 39:6,7

În clasa a 12-a am făcut pregătire la limba română cu soacra-mea. Este profesoară de limba română. Am mâncat Basmul. Era și prima lecție cred. Vroiam să fac impresie și am învățat foarte bine. G. Călinescu numea basmul cult ca fiind o oglindire a vieții în moduri fabuloase. De obicei eroul, dintr-un mediu lintit, intra într-un conflict. Eventual pare că sca, însă problema se tot se adâncește și apar noi pericole, noi răsturnări de situație.

Având principiul ăsta din ficțiune ai impresia că relatarea vieții lui Iosif este la fel, un basm. Complot al fraților, vândut. Ai impresia că s-a rezolvat, însă apoi este acuzat pe nedrept, târât în închisoare.

O poveste evreiască și musulmană (îs puțin dubioase poveștile astea, însă e interesanta pentru discuția asta) spune că numele soției lui Potifar ar fi Zuleika și că ea era luată la mișto de prietenele sale și ele fițoase că Iosif, un sclav evreu, i-a căzut cu tronc. Ea le-a invitat la un banchet, le-a dat fructe și în timp ce ele decojeau portocale cu niște cuțite, l-a chemat pe Iosif să îi aducă ceva și ele privindu-l, s-au tăiat la degete. Zuleika ar fi zis, No vedeți, cu accent ardelenesc, trebuie să îndur asta zi de zi. Mă rog, fără accentul ardelenesc. Însă ar fi zis restul…

Un tânăr care aparent avea totul. Faimă, putere, autoritate, respect. Un sclav care a ajuns foarte sus. Se bucura de încrederea stăpânului, informații confidentiale și mai presus, era frumos, stârnea și admirația femeilor. Un tanar care după o vreme primește o invitație directa: Culcă-te cu mine!

Să ți se spună asta, dintr-o dată, când nu ești în gardă te poate buimaci. Însă fără să ezite, cu o siguranță ieșită din comun refuză.

Dacă te gândești că Iosif era un fel de gigant spiritual și ca un nor de protecție era deasupra sa, ca serviciile speciale ale Cerului erau în jurul său, te inșeli.

El însă spune NU!

ispitaSi Iosif nu era o mumie..încă. Nu era stană de piatră și femeia asta de obicei obținea ce vroia. El era sclav, sclavul ei de fapt. Ea avea drepturi asupra sa.

Și la vârsta lui. năr, hormoni, primește avansuri de la o femeie mult mai experimentată. Nu sună prea promițător că v-a rămâne curat. În cultura noastră ca și atunci, bărbații sunt văzuți mai degrabă ca cei care inițiază dansul ăsta. Să ți se ofere asta, să vina din partea ei, gădilă egoul masculin.

Oferindu-i-se i-ar fi fost foarte ușor. S-ar fi ridicat și mai mult pe scara asta. Ar fi avut un AS în maneca. Familia nu ar fi aflat. El era un tânăr singur, un om care a fost părăsit de familie care trăieste singur, într-o țară străină.

Va amintiti de fiul risipitor? Viața sa licențioasă a început când s-a rupt de restricțiile morale ale familiei sale. Și astăzi observ o grămadă de tineri în Londra care vin din biserici conservatoare din Romania iar aici își fac de cap. Și parcă n-au nici o limită.

Dacă vreodată vre-un tanar a fost vulnerabil, acela a fost Iosif. Doamna casei îi face invitația însă el refuză. Si cine l-ar putea învinovăți? Era în sângele său. Numai uită-te la Ruben, sau la Iuda.

Ruben s-a culcat cu concubina tatălui sau. Iuda, la fel, un pervers. Fii sai/nepoții săi Zerah și Pereț au fost produsul a ceea ce el credea că e o prostituată.

Simeon și Levi, târâți de impulsuri ucigase, au omorat pe cei din Sihem pentru că Dina a fost tratată ca o femeie ușoară, însă Iuda o tratează pe Tamar la fel.

Onan își satisface poftele sexuale fără a-și asuma responsabilitățile. Nu e o explicatie umana plauzibilă pentru care cel mai vulnerabil dintre toți să spuna NU. Te-ai aștepta nici macar să nu ezite. Fraților nu le pasă, insa unei femei puternice îi pasa. Ei nu l-au vrut, în cineva special îl vrea. Are parte de respingere, lipsă de dragoste, însă aici iat-o pe tavă înaintea sa.

Tot o poveste evreiască ar spune că Iosif într-una din zile o refuză și a început să-i vorbească de Dumnezeu. Ea a acoperit cu roba unul din zeii casei, zicând. Ei bine, Dumnezeu nu va vedea. Insă Iosif i-ar fi răspuns: Dumnezeul meu vede. Citește în continuare „Ispitele sexuale. Nu ai nici o scuză pentru căderea ta!”

Cu Dumnezeu în gropile vieții

gropileGen. 37:20 Veniţi acum să-l omorâm şi să-l aruncăm într-una din aceste gropi;

L-au aruncat pe Iosif într-o groapă și l-ar fi lăsat să moară. Era perfect. Nu ar fi murit direct de mâinile lor, murea de deshidratare. Este scos însă mai apoi și vândut iar 20 de ani mai târziu când foametea a venit frații lui vor mărturisi.

Gen. 42:21 „Da, am fost vinovaţi faţă de fratele nostru; căci am văzut neliniştea sufletului lui când ne ruga şi nu l-am ascultat

Fratele lor era legat și ei mâncau liniștiți deasupra. Îl disprețuiau. Il vroiau mort.

Nu cred că s-a gândit vreodată Iosif să se îmbrace bine pentru că tocmai urmează să fie aruncat într-o groapă. Evenimentele l-au prins nepregătit, pe nepusă masă. Au venit din senin, pe neașteptate.

Dar așa vin și în viața noastră zilele rele. Durerea, necazul, suferința nu bat la ușa mai întâi, nici nu se prezintă și nici nu îți dau un ragaz de trei zile să te pregătești spiritual, emoțional, fizic.

Nu, gropile vin așa, deodată. Într-o zi am ieșit de la lucru și m-am îndreptat spre mașină. Parcam pe strada principală, pe A40, în Londra. 3 benzi. Trafic serios. Am trecut pe lângă o familie cu copii mici. Luau ceva din mașina personală. M-am urcat în a mea și vroiam să-mi pun ceva muzică. Ei erau chiar în fața mea, mașina era parcata acolo. Eram cu ochii în jos și brusc mi i-am ridicat atunci când am auzit un țipăt puternic, disperat. Am văzut o mamă țipând, alergând, ca o leoiacă îndreptându-se spre stradă și în ultima clipă smulgându-și băiețelul de vreo 3 anișori din drumul sau direct inspre mașinile în mers de pe prima bandă. O clipă mica, foarte mică de neatenție și copilașul a luat-o înspre stradă. Câtă afecțiune și cum îl mai strângea și-l iubea. Și cum s-au mai îmbrățișat părinții și copiii acolo în stradă. Putea fi o mare tragedie, așa, dintr-o dată.

Afacerea îți dă faliment. Un angajat te fura. Bunicii mei au avut un magazin. Au pierdut tot pentru că au fost furați de vre-o 2 vânzătoare pe care le-au avut și în care își puseseră toată încrederea. Soțul sau soția te înșeală. Dintr-o dată se întâmpla. Nimic nu te-a pregătit pentru asta. Vii de la spital și testele îți sunt pozitive. Cancer. Îți pierzi jobul. Ești abandonat, abuzată. Groapă. Durere. Suferință. Unii când trec prin astfel de gropi, nu-și mai revin vreodată. Rămân traumatizați. Paralizați.

Povestea lui Iosif însă devine și mai dificilă. O poveste iudaică vorbește că frații ar fi asmuțit și câinii pe el. Bătut. Abandonat. Vândut. Sclavie. Lucruri mincinoase apoi în casa lui Potifar. Inchisoare.

Psalmul 105:18 I-au strâns picioarele în lanţuri, l-au pus în fiare

O viața plină de durere. 20 și ceva de ani. Fratele Wurmbrand spunea: Eu am făcut 14 ani de închisoare în comunism. O nimica toată. 14 ani. Imaginează-ți, alții au suferit 40,50 ani în închisori. Alții mor pentru Hristos acum, în timp ce vorbim.

Și totuși nu a renunțat. Nu amărăciune, nu ură, nu împietrire. Nu numai că a supraviețuit, Iosif a înflorit în suferință, în încercări. Promovat în casa lui Potifar, în inchisoare și Faraon, un fel de Obama al zilelor noastre, îl face prim-ministru. Al doilea cel mai puternic om al generației sale.

E vre-un secret? Sunt ceva pași de urmat? O rețetă a succesului? Da. Dumnezeu.

20 si ceva de ani mai târziu, Iosif e cel tare și fratii săi cei slabi. S-au temut că își va regla conturile și că vor fi aruncați și ei într-o groapă. Însă nu a făcut-o.

Gen. 50:19-21 Iosif le-a zis: „Fiţi fără teamă; căci sunt eu oare în locul lui Dumnezeu? Voi, negreşit, v-aţi gândit să-mi faceţi rău: dar Dumnezeu a schimbat răul în bine, ca să împlinească ceea ce se vede azi, şi anume, să scape viaţa unui popor în mare număr. Fiţi, dar, fără teamă, căci eu vă voi hrăni, pe voi şi pe copiii voştri.” Şi i-a mângâiat şi le-a îmbărbătat inimile.

Fără cuvinte!

Extraordinar cum Dumnezeu răscumpără fiecare situație.

John Bunyan, marele predicator baptist din sec. 17 a fost aruncat în închisoare aici în Anglia pentru că predica Evanghelia fără autorizație. A stat 12 ani în închisoare pentru că nu a putut să promită judecătorului că nu v-a mai predica Evanghelia dacă va fi eliberat. Ar fi putut deveni descurajat de atâta timp petrecut acolo, însă Bunyan l-a avut pe Dumnezeu. În timp ce era acolo avea o bancă cu 3 picioare. A rupt unul și și-a făcut un fluier cu care cânta cântările Evangheliei. În închisoare a scris Călătoria creștinului, o alegorie la viața de credință, cea mai bine vândută carte dupa Biblie din istorie. John Bunyan putea să renunțe. Însă în luptele sale, l-a glorificat pe Dumnezeu. A rămas cu Dumnezeu. Și Dumnezeu a fost cu el, așa cum a fost și cu Iosif. Citește în continuare „Cu Dumnezeu în gropile vieții”