Posts Tagged ‘Interviu’

No Comment!

changingfaceofapologeticsLee Strobel, într-un interviu acordat recent afirmă că metodele tradiţionale de abordare în evanghelizare sunt destul de depăşite. Ce s-a schimbat în abordarea în cazul evanghelismului, apologeticii? Păi, astăzi ar trebui să fie mai relaţionale, mai personale, cu un accent pe povestea personală, precizează Strobel.

Acesta îl aminteşte pe Josh McDowell care mergea în campusuri universitare şi descria de ce Biblia poate fi crezută. Oamenii răspundeau în număr mare. Apoi au încetat să mai vină în aşa număr şi nu ştia de ce. Acum are o abordare mai personală, centrată pe mărturie, pe povestea personală. „Ştiţi”, spune el, „am fost fiul unui beţiv. Aşa mi-a fost afectată viaţa şi relaţia cu tatăl meu. Asta m-a determinat să caut viaţa spirituală. Acestea sunt evidenţele pe care le-am găsit. Aşa s-a schimbat viaţa mea. Aşa m-am împăcat cu tatăl meu.” Astfel devine o poveste personală.

Despre asta este şi lucrarea mea, (mai mult…)

interviu-cu-dumnezeu – Ai vrea să-mi iei un interviu, deci… zise Dumnezeu.
– Dacă ai timp… i-am răspuns. Dumnezeu a zâmbit.
– Timpul meu este eternitatea… Ce întrebări ai vrea să-mi pui?
– Ce te surprinde cel mai mult la oameni?

Dumnezeu mi-a răspuns:

– Faptul că:

* se plictisesc de copilărie, se grăbesc să crească… iar apoi tânjesc să fie copii
* îşi pierd sănătatea pentru a face bani… iar apoi îţi pierd banii pentru a-şi recăpăta sănătatea,
* se gândesc cu teamă la viitor şi uită prezentul, iar astfel nu trăiesc nici prezentul, nici viitorul,
* trăiesc ca şi cum nu ar muri niciodată şi mor ca şi cum nu ar fi trăit.

Dumnezeu mi-a luat mâna şi am stat tăcuţi un timp. Apoi am întrebat:
– Ca părinte, care ar fi căteva dintre lecţiile de viaţă pe care ai dori să le înveţe copii tăi?
– Să înveţe că:

* durează doar căteva secunde să deschidă răni profunde în inima celor pe care îi iubesc… şi că durează mai mulţi ani pentru ca acestea să se vindece,
* un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai puţin,
* există oameni care îi iubesc dar, pur şi simplu, încă nu ştiu să-şi exprime sentimentele,
* doi oameni se pot uita la acelaşi lucru şi că pot să-l vadă în mod diferit,
* nu este suficient să-i ierte pe ceilalţi şi că, de asemenea, trebuie să ierte pe ei înşişi.

– Mulţumesc pentru timpul acordat… am zis umil. Ar mai fi ceva ce ai dori ca oamenii să ştie?

Dumnezeu m-a privit zâmbind şi a spus:
– Doar faptul că sunt aici, întotdeauna.