Atras de frumusețe.

frumusetea creatieiSuntem atrași de lucrurile frumoase. Latura estetică în om este evidentă. Apetitul estetic este bine pronunțat, această dorință după frumos fiind specifică doar în cazul său. Omul recunoaște frumosul, tânjeste după frumos, iubește frumosul. Un câine nu poate contempla, nici aprecia un asfințit de soare. Nu poate și nici nu are capacitatea de a rămâne surprins de frumusețea unui peisaj mirific.

Cerurile spun slava lui Dumnezeu, și întinderea lor vestește lucrarea mâinilor Lui, însă cele mai multe din creaturile Sale nu conștientizează acest lucru. La fel, mulți oameni nu au ochi să vadă atât slava cât și lucrarea lui Dumnezeu. Din acest punct de vedere, unii nu sunt departe de creația Sa, câinii.

Dumnezeu este frumos. Este atâta frumusețe in El. Nu este genul de frumusețe după care aleargă lumea aceasta dar este cea care poate dărui omului ceea ce îi lipseste. În Scripturi când se vorbește despre Dumnezeu, frecvent se folosește sintagma slava lui Dumnezeu. Aceasta slavă a lui Dumnezeu este totuna cu frumusețea lui Dumnezeu. Arată-mi slava Ta!, a cerut Moise de la Dumnezeu. Domnul a răspuns Voi face să treacă pe dinaintea ta toată frumusețea Mea… (Exod 33 18,19)

Când înțelegem ce înseamnă Citește în continuare „Atras de frumusețe.”

Frumusețe relativă.

femei graseFrumusețea e tare relativă nu-i așa? Cineva scria despre faptul că fusese în Africa de Vest, în Timbuktu și că misionarii de acolo îi spuneau ca în acea cultură cu cât e mai mare și mai dolofană femeia cu cât e mai frumoasă. De fapt, tânărul misionar de acolo avea o soție subțirică, micuță iar cei de prin partea locului i-au spus că nu prea e bine văzut el ca bărbat din pricina asta. Fiind așa de subțirică, acesta nu i-ar purta de grijă soției sale cum se cuvine. Nu și-ar susține destul de bine familia. Chiar și un proverb de prin partea locului ar spune că, dacă soția ta este pe o cămilă și cămila nu se ridică de jos, soția ta e cu adevărat foarte frumoasă.