Posts Tagged ‘cunostinte folositoare’

cunostinte-folositoare5Rădăcina de micșunea.

Se curață rădăcina de coajă și se dă copiilor s-o țină în gură când le ies dinții. Fiind dulce, copiii o țin bucuros în gură. E și tare, și frecând cu ea într-una pielița ce acopere dintele, acesta se subțiază și dintele iasă mai cu înlesnire.

 

Apa albuminoasă

Se pregatește  din apă și albuș de ou. Intr-un litru de apă se bat patru albușuri de ou. Se dă copiilor când le merge foalele. Este și o contra-otravă foarte bună, mai ales la otrăvirile cu otrăvuri minerale, cum este cocleala, șoricioaica și altele.

 

Scoaterea petelor de rășină, catran și unsoare de căruță.

Pentru a scoate aceste pete de pe îmbrăcăminte, umezim locul pătat și îl frecăm bine cu unt. Apoi spălăm în uleiu de terepentin, apoi în apa fierbinte. Aceasta o repetăm de doua trei ori, pe urmă punem hârtie sugătoare și călcăm cu mașina fierbinte.

 

Rufaria îngălbenită.

Albituri și pânzeturi care au stat mai mult neîntrebuințate îngălbenesc. Pentru a le da albeață, le fierbem în apa la care am adaugat coji de ouă. 30- 40 de coji la un cazan de 50 de litri de apă. Se fierbe ½ ora, după aceia se spală bine cu săpun și se limpezeste.

 

Vacile țesălate dau lapte mai mult.

Vacile culcându-se pe paie murdare sau pe balegă, se murdăresc. Murdăria de pe piele poate cădea în vasul în care mulgem, se amestecă cu laptele și îi strică gustul.

Laptele unei vaci țesălate, are un gust și un miros plăcut și untul scos din astfel de lapte este foarte bun, pe când laptele și untul dela o vacă cu balegă uscată pe piele ei, are un gust neplăcut și un miros de balegă.

O vacă țesălată zilnic e mai sănătoasă și nu se îmbolnăvește de boale de piele nici nu face păduchi.

De aceea vacile cu lapte să fie țesălate zilnic, cât se poate de bine. Să nu se lase să fie răpănoase.

Țesălatul se face odată pe zi, cu țesala și cu peria.

cunostinte-folositoare4Guturaiul.

Când cineva s-a răcit și are guturai și nasul îi tot curge, par’ca ar fi un isvor nesăcat, e bine să miroase cafeaua când se prăjeste pe foc. Uleiurile mirositoare ce se găsesc în vaporii ce ies din cafeaua prăjită, desfundă nasul, mucozitățile nu mai curg și guturaiul trece.

 

Vânătăile.

Dacă te-ai lovit tare și din pricina loviturii s-a strâns sângele, se face vânătaie. Îndată după lovitură, locul unde s-a făcut vânătaia se freacă incetișor, apoi se leagă cu o cârpă unsă cu smântână.

Unii oameni obicinuiesc să pună pe vânătaie lipitori, crezând că lipitoarea va suge sângele strâns. Nu e bine, căci lipitoarea poate să lase în locul unde i-a înfipt dinții tot feliul de germeni de boale și să te îmbolnavească mai rau.

 

Sughițul.

Adeseori se întâmplă că sughițăm. Sughițul e pricinuit de sgârcirea pieliței ce desparțește coșul pieptului de pântece. Și pentru ca să înceteze sughițul, trebuie să facem ca această pieliță numita diafragmă, să se liniștească. Spre scopul acesta e bine să mâncăm o bucățică de zahăr, sau daca n-avem zahăr, putem să facme să înceteze sughițul și așa, că ne astupăm bine urechile și bem un pahar de apă pe care ni-l ține altul la gură.

Se obicinuește să se delature sughițul și așa, că ținem la departare de o palmă de nas un briceag deschis. Privim țintă la briceag, bând apă rece dintr-un pahar. Sughițul numai decât încetează.

 

Mătrici.

De această boală suferă copii în celea dintâi trei luni după naștere. Se poate ivi și ziua și noaptea. Vine din cauza, ca copilul nu poate mistui laptele. Copilul bolnav de mătrici de obiceiu țipă și plange, își strânge picioarele și lasă vânturi.

Pe pântecele copilului bolnav se pune o cataplasmă caldă de făină de in. Dacă copilul tot mai țipă, i se poate da o lingurița de oleiu de ricină.

 

Baia de tărâțe

Se face din tărâțe. Trei kilograme de tărâțe se fierb în 3 litri de apă. După ce au fiert bine se strecoară printr-o pânză în apa în care se face scalda. In timpul scălzii se poate pune în apa în care se face scaldă și sacul de tărâțe. Această baie se întrebuințează în contra boalelor de piele. Intr-o baie de tărâțe bolnavul poate sta numai 15 minute.

cunostinte-folositoare3Păstrarea bulionului.

De obicei, o mare parte din bulionul din cutii se strică, prin acrire sau uscare, dacă cutia rămâne mai mult timp deschisă. Pentru a împiedica aceasta, turnăm deasupra bulionului untdelemn bun, un strat de un deget.

 

În contra durerilor de cap.

Fierbe o lingură de chinin în 1 dl, de apă, se strecoară zeama și o bea apoi culcă-te în pat, ia 2 stergare, moaie unul în apă fierbinte, stoarce-l iute și pune-l fierbinte pe rânză, pune peste el stergarul uscat și o pernuță. Dacă stergarul cel ud s-a răcit moaie-l iarași în apa ferbinte. Fă tot asa până te încălzești și te simți mai bine.

 

Cataplasmă de făină de in.

Se face o mamaligă din făină de in cu apă fierbinte. Mămăliga se întinde între doua cârpe și se așează pe partea dureroasă a corpului.

Se întrebuintează mai ales la junghiuri.

Cataplasma de făină de in nu se poate ținea mai mult de o oră căci dospește și miroase.

 

Semințe de gutui.

Se usucă bine și se țin în vase închise și uscate să nu mucezească. Se pregatește din ele ceaiu, bun contra tuselor ușoare, mai ales la copii. Semințele de gutui conțin o materie mucilaginoasă, care înmoaie tusa.

 

Durerile de gat.

Când te doare gâtul și durerea vine din raceală, e bine să te legi în jurul gâtului cu slănină. Legarea se poate face și cu unsoare de porc.Vindecă chiar așa de bine ca și compresa pusă în jurul gâtului.

cunostinte-folositoare2Mușdeiul

Se pregatește din usturoiu. Cățeii de usturoiu se sdrobesc bine într-un tier. Se toarnă puțină apă si se sărează. Zeama aceasta- mușdeiul- se poate întrebuința cu folos în contra durerilor de stomac. Omoară germenii de boale din stomac și face poftă de mâncare.

 

Prăjitul cartofilor

Pentru a rumeni frumos feliile de cartofi, le pudrăm bine cu făină. Untura sau untul trebue să fie încinse și nu prea puține pentru că altfel cartofii se lipesc de fundul tigăii.

 

Castraveți acriți în apă.

Alege castraveți sănătoși și frumoși verzi, spală-i cu apă rece, așaza-i în sticlă (uiaga), pune între ei o rădăcină de hrean curățită și tăiată în bucăți lungi, boabe de piper, frunză de teler, mărariu, sare si o mică bucatică (ca ½ de aluna) de cipsaș leagă sticla punând pe o bucată de pânză curată și deasupra beșica de vita ori papir-pergament,apoi deasupra acestuia un petec ud, care îl împături de câteva ori, ca să nu se uște în grabă, aceasta trebue mai de multeori muiat în apă. Sticla o asezi într-un loc unde este soare pentru toata ziua, o lași acolo 8-10 zile, apoi o așezi în cămară unde aerul e curat și nu e umed și unde iarna nu ingheata.in pivnița bună doară e și mai bine.

 

Șofranul

Să nu-l folosim în mâncări, strică sangele. ca zupa sa fie galbenă ferbem o paradaisă și putină coaje de ceapă in ea. putem prăji câteva bucăți de zahar în puțină unsoare și punem din aceasta atata, ca zupa să captete culoare frumoasă. Sau razi pe răzătoare morcovi roșii, îi prăjești în unsoare, îi slobozi cu zupa sau apă caldă. Se strecură și cu zeama colorezi zupa.

 

Drojde pentru aluaturi.

25 deca cartofi(crumpi) făinosi fierți, apoi curățiți și zdrobiți să mestecă cu puțină apă, să fie ca aluatul, adaugi 3 deca de zahăr care a fost fert cu puțină apă, pune aluatul acesta la un loc cald, dar nu ferbinte, când începe să crească mai adaugi o lingură de bere, si vei avea cam ½ l. d drojde după ce a stat 24 ore.

cunostinte-folositoare1 Plăcinta de nuci

Facem pe cârpător o roata din 20 decagrame de făină albă, inmijlocul ei punem un ou intreg(fără găoace), putină sare, o bucătică de unsoare si putină apă. Batem bine acest aluat, apoi îl tăiem in mai multe bucăți(4-6). După aceea luăm ¼ kilogram de zahăr pisat îl mestecăm cu un kilogram de nuci măcinate, cu doua cuișoare(Gewurznelken) pisate, și  cu coaja rasă dela o lămâe. Ungem cu unsoare o tava, întindem cu vergeaua o bucățică de aluat, îl punem in tavă, punem peste el un pumn bun din preparația de nuci. Întindem și punem o a doua pătură de aluat peste nuci, apoi iar nuci, și iar pătură de aluat, până când am isprăvit. Pe ultima pătură de aluat, punem deasupra spuma dela două albușuri de ou mestecată cu câteva linguri de zahăr mărunt.

 

Tăieței cu dulceață

Frecam 3-4 galbenusuri cu 6 linguri de zahăr mărunt, cu o linguriță de unt și cu un paharel de smântână. Pregătim, tăiem și fierbem tăiețeii, ca de obiceiu, și după ce s-au scurs apa rece de pe ei, îi mestecăm cu preparația de mai sus. Ungem o cratiță cu unt ori unsoare și o presărăm cu pezmet, punem jumatate din tăieței în ea, apoi vine un strat de dulceață, ori magiun (pesmez), punem ceilalți tăieței, apoi îi dăm la copt. După o jumătate de oră îi putem servi sau deștertați în castron, sau în cratiță, în care s-au copt.

 

Tăieței cu nuci ori mac

Pisăm nuci și le mestecăm cu zahar mărunt. Facem tăieței lungi și de o jumătate de deget de lați, îi fierbem în apă sărată, îi scurgem s-apoi punem în castron un șir de tăietei și un sir de nuci cu zahăr. Tot așa se pregătesc și cu mac, în loc de nuci. Tăiețeii sunt buni ca mancare de post.

 

Tăieței cu varză

Tăiem mărunt o căpățână de varză crudă, o sărăm, și dacă a lăsat apă o scoatem și o prăjim în unsoare fierbinte, îi dăm putin piper mărunt și sarea necesară(cui ii place dulce adaugă și puțin zahăr). Cătră varză adăugăm tăieței tăiați  cu pintenul petecuțe,, fierți în apă sărată și scurși.

 

Găluște tiroleze

Trei franzeluțe se moaie în apă și se storc, apoi se dau prin mașina cu 250 gr. cane afumată fiartă, 125 gr. salam de Sibiu, 125 gr. slănină afumată. Se amestecă totul bine, adăugând 3 linguri de făină și o ceașcă cu lapte, în care s-au bătut bine trei ouă. Facem galuște care se fierb în puțină apă cu un vârf de sare. Se serveste cu varză acră crudă.

cunostinte-folositoareGhioacele de ou.

Econoama bună nu le leapada; le pisează și mestecându-le cu făină de cucuruz le dă la găini, la purcei, ori chiar și la viței; oase de vită puse pe jar până se pot pisa și apoi pisate praf și mestecate în laturi încă folosesc mult vitelor.

 

Mușchi de oaie cu sos.

Luăm un mușchi de oaie, îl batem bine cu un ciocan de lemn, făcut pentru bătutul cărnii, curătăm carnea de pelițe, o împăunăm cu felioare de slănină, o opărim și ținem 4-5 zile în următoarea murătură: un pahar de vin, unul de oțet, sare, piper, pătrunjel tăiat felioare, frunze de dafin, câteva boabe de cuișoare, 2-3 căpătâni de usturoiu (ai), o ceapă, 3-4 linguri de untdelemn. Mai gustoasă e carnea aceasta friptă la frigare, dar e bună și friptă în mașină (Rohre). Din murătură se poate face sosul cu puțină prăjeală (rântaș) și cu smântână.

 

Chiftele marinate.

Facem chiftelele ca de obiceiu. Până când acestea se frig în unt, facem următorul sos: prăjim în unt ori în grasime o ceapă tăiată mărunt, o înfăinăm cu două linguri de făină de grâu, dacă se rumenește puțin și aceasta o stângem cu supă de carne, punem și două linguri bullion de patlagele roșii, câteva lingurițe de oțet, puțină sare, 2-3 linguri de enihabar și două foi de dafin. Dacă a fiert sosul cu toate împreună, aranjăm chiftelele pentru masă, dăm sosul prin sită, apoi, îl turnăm peste chiftele.

Sosul se poate face și numai din prajeală cu ceapă, stâns cu bullion de carne și acrit cu tarhon murat, din care punem 2-3 linguri.

 

Iepure sau muschi cu sos.

Prăjim în unsoare tot felul de zarzavat, tăiat de-a latul, și ceapa când sunt prăjite nițel, sărăm și piperăm carnea și o punem în tingirea cu zarzavatul, ca să se prăjească, adăugam câteva frunze de dafin și un pahar de vin. Când a scăzut zama și a rămas numai unsoarea, scoatem zarzavatul, îl punem într-o cratiță de fer, îl rumenim cu puțin zahar și putină făină, apoi îl stângem cu bullion sau apă, și ceva oțet. Apoi strecurăm sosul și-l punem din nou să fiarbă; în vremea aceea carnea să se rumenească în unsoarea rămasă. Când e carnea rumenă și sosul fiert, tăiem carnea felii, în sos punem 1 ½ decilitri (1/2 salic) de smantână și-l vărsam peste carne.