Posts Tagged ‘carte’

„Mărețul har m-a mântuit

Pe mine din păcat

Pierdut eram, dar m-a găsit

De moarte m-a scăpat.”
A fi „pierdut” sau „wretch” în original, (ticălos, netrebnic) sunt cuvinte destul de blânde pentru a descrie starea în care se găsea John Newton, autorul cunoscutului imn „Mărețul Har”.
Newton se ocupa de profitabilul comerț cu sclavi.
„Astăzi recunoaștem că a fi implicat în așa ceva poate fi comparabil cu implicarea în Holocaust, o crimă la fel de mare”, menționează Francis Spufford în cartea sa „UNAPOLOGETIC: Why, Despite Everything, Christianity Can Still Make Surprising Emotional Sense”.
John Newton era și trăia un coșmar, însă a ajuns să realizeze asta. A realizat că ceva este greșit în viața sa. Iar „Mărețul Har” reprezintă descrierea acestei treziri personale.
Ce surprinde este faptul că el a scris imnul ÎNAINTE să renunțe la acest tip de trafic criminal. Cumva a scris imnul sub impresia faptului că el deja văzuse aspectele îngrijorătoare din propria viață. Imoralitatea sexuală, bețiile etc.
„În analogia Holocaustului” menționează Spufford,  „e ca și cum un gardian dintr-un lagăr de exterminare ar avea o criză morală cu privire la înșelarea colegilor la Poker pentru ca mai apoi să continue să lucreze la cuptoarele încinse, promițându-și să fie o persoană mai bună pe viitor.”
Totuși, lumina pe care a experimentat-o Newton a umplut toate colțișoarele inimii sale și treptat vinovăția cu privire la acest negoț îl conduce pe drumul descoperirii personale. Realizează cu adevărat cine este și ce face. Este transformat, însă totul se petrece gradual. Treptat, „din slavă în slavă” ar spune apostolul Pavel, lumina a respins întunericul în viața sa. John Newton a renunțat la comerțul cu sclavi, pentru ca mai apoi să devină un important personaj în lupta împotriva sclaviei. Extraordinar.
Măreţul har m-a învăţat

S-o rup cu ORICE rău.
Da, însă acest lucru nu se întâmplă de multe ori așa de brusc și radical cum ne-ar plăcea.

Uneori poate lua timp. Mult timp. Nu vedem tot, nici complet de la bun început. Însă schimbarea este posibilă. Chiar dacă transformarea nu este instantanee, dacă ai gustat din harul măreț al lui Dumnezeu, ești pe drumul cel bun. Există speranță, chiar dacă propriile păcate, circumstanțe și lupte par covârșitoare pentru moment. Cu timpul, treptat, poți găsi și tu acestă eliberare și pace, harul măreț ce invadează și cuprinde CU TOTUL viața omului, eliberându-l de ORICE rău.

Am auzit de întâmplare via Tim Keller. Apoi am căutat mai multe detalii. Ea vorbește despre ce ar trebui să fie și să facă Biserica astăzi. O poveste adevărată relatată de Tony Campolo (sociolog, pastor, autor, fost consilier spiritual al fostului președinte al Statelor Unite, Bill Clinton) în cartea sa, „The Kingdom of God is a Party” (Împărăția lui Dumnezeu este o petrecere).

Tony se afla în Hawaii, într-una din călătoriile sale și într-o noapte, fiindu-i foame, a ieșit din hotel să caute să-și cumpere ceva de mâncare. 

Voi încerca o traducere. Stiu că relatarea nu are chiar dimensiuni de blog, însă dacă aveți răbdare, s-ar putea să vă folosească.

Pe o stradă lăturalnică am găsit un loc micuț care era încă deschis. Am intrat, m-am așezat pe un scaun de la tejghea și am așteptat să fiu servit.

Era unul acele locuri soioase ce merită numele de „lingura unsuroasă”. Nici măcar nu m-am atins de meniu. Mi-a fost teamă că dacă voi deschide meniul ceva groaznic se va târâ afară. Însă era singurul loc pe care l-am putut găsi.

Tipul gras din spatele tejghelei a venit și m-a întrebat, „Ce vrei?”

I-am spus că vreau o cafea și o gogoașă.

(mai mult…)

Octavian Paler în „Calomnii mitologice”, menționează povestea unui navigator florentin ce l-a însoțit pe Magellan în prima sa călătorie în jurul lumii.

Acesta relatează un detaliu interesant. Se pare că întâiul băștinaș întâlnit în Patagonia căruia i s-a pus o oglindă în față și-a pierdut mințile și a fugit, îngrozit de propria imagine.

Cuvântul lui Dumnezeu este precum o oglindă. O oglindă în care îți poți observa, nedistorsionat, chipul. Imaginea reală a inimii tale. Și nu-i de mirare că ceea ce vezi te îngrozește. 

Însă nu-i nevoie să fugi. Pentru că tot acolo găsești și speranță.

„Noi toţi privim cu faţa descoperită, ca într-o oglindă, slava Domnului și suntem schimbaţi în același chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului.” (2 Cor. 3:18)

Da, Duhul lui Dumnezeu te schimbă, te transformă. Și o face atunci când tu, cu intenție, consecvent, privești slava Lui. O slavă reflectată în oglinda Cuvântului Său. Felul Său de a-Și imprima frumusețea pe chipul și inima ta.

​Live – Lansarea cartii „Cetatea sub asediu” -Teodor Baconschi 

Cărțile pot fi comandate telefonic (L-V, 9:00-18:00): 0724 550 463.

Cărţile istoricului Lucian Boia, iniţiatorul, prin scrierile sale, al unei adevărate cruciade împotriva celor care “gândesc istoria între nişte limite înguste şi riguros trasate” (interviu în România literară) pot fi acum găsite la librăria Carti Romanesti – Cavendish House, Londra HA85AW. Lectură plăcută!

image

image

image

the anatomy of peaceThe Anatomy of Peace: Resolving the Heart of Conflict, second edition (July 13, 2015) este o narațiune semi-fictivă, “inspirată din fapte reale”, autor fiind The Arbinger Institute. „Leadership and Self-Deception” (Liderul şi amăgirea sinelui), o carte de același autor, apărută în limba română la Editura Curtea Veche a devenit rapid bestseller internațional.

Povestea cărții The Anatomy of Peace se desfașoară pe durata unui weekend, într-un centru (Camp Moriah) pentru “reabilitarea” tinerilor cu probleme destul de serioase (droguri, violență etc.),  centru condus de un musulman palestinian (Yusuf) și de un evreu (Avi), o combinație ciudată inițial, însă destul de interesantă în timp ce ni se descoperă treptat date despre aceștia.

În vreme ce tinerii se pregătesc de o excursie mai lungă, părinții petrec două zile în discuții profunde, încordate inițial, piperate apoi de mărturisiri și revelații, discuții ce elimină chirurgical, pas cu pas, fără anestezie, unele dintre cele mai frecvente minciuni crescute la rădăcina propriilor relații interpersonale.

În Camp Moriah părinții descoperă că nu există o soluție simplă pentru „repararea” propriilor odrasle ci că ei înșiși trebuie să ofere un cadru și o invitație pentru schimbare în viața lor.

„Remarcați totuși că toate părțile în conflict, toate așteaptă aceeași soluție: ele așteaptă ca cealaltă parte să se schimbe. Ar trebui să ne surprindă atunci că problema persistă și conflictul se prelungește?”

The Arbinger Institute ne plimbă prin istorie, experiențe personale, filosofie, câteva diagrame și discuții în grup pentru a evidenția pericolul de a avea o inimă tulbure, o inimă fără pace, în război („a heart of war”). De a vedea persoanele drept obiecte și de a nu le vedea de fapt așa cum sunt, indivizi unici, oameni autonomi.  Acest principiu se aplică în cazul relațiilor interpersonale, al familiei dar și în cel al comunităților, corporațiilor, națiunilor etc.

Yusuf: “Aceeași problemă o are fiecare în familia sa. Și aceeași problemă o au colegii de lucru și țările între ele. Suntem cu toții înconjurați de alți indivizi autonomi care nu se comportă întotdeauna așa cum ne-ar plăcea.

Istoria lui Lou Herbert și a familiei sale ocupă cel mai mare spațiu în carte. Lou este un veteran al războiului din Vietnam, conduce compania Zagrum, iar împreună cu soția Carol își aduce fiul (Cory) în Camp Moriah pentru a fi, vorbele sale, „reparat într-un fel – schimbat, motivat, disciplinat, corectat”.

Lou pe de o parte este suparat să fie în locul acela ocupându-se iarăși de această „problemă” supărătoare a sa, Cory, însă pe de altă parte, are un timp de respiro aflându-se acolo, detașat pentru o vreme de cealaltă problemă, compania care, in mod paralel, se cam destrama.

Sceptic față de unele idei, Lou se gândește rapid să plece însă Carol în disperarea ei, insistă ca acesta să rămână, din acel punct începând și transformarea sa. Prezentarea brută a propriilor idei în coliziune cu cele ale cuplului palestiniano-israelian reprezintă firul narativ și drama cărții. Aceștia ca și celelalte cupluri realizează că de multe ori se situează în propriile cutiuțe ale propriilor mentalități, alimentate de propriile justificări personale ce le conturează și mai mult poziția în interiorul cutiuței, automat și propriile conflicte.

The Anatomy of Peace încheie cu invitația lui Yusuf: (mai mult…)

image

N-am mai luat metroul vreun an. N-am avut nevoie. O experiență fascinantă în sine, mai ales aici, în Londra. O sumedenie de culturi înghesuite în niște garnituri.
Am avut recent o conversație scurtă cu o doamnă. A British lady. Am găsit un loc liber lângă ea și am observat că citea The Shack (Baraca). A terminat de citit și a băgat cartea în geantă, pregătindu-se să coboare. Nu vroiam să o deranjez, însă am întrebat-o ce părere are despre carte? Nu prea fac asta, însă m-am scuzat politically corect, englezește, cu toate formulele. Asta ar trebui să funcționeze în orice situație te-ai găsi în această țară.
O carte faină. Exciting, îmi răspunde. Zâmbește.
Da este, continui eu, observând că este open to a small talk. Trebuie însă să aveți grijă la perspectiva pe care o are despre Dumnezeu (Un review Aici :)). E drept, am presupus că e creștină femeia. My bad. Zâmbesc.
Ce vrei să spui, faptul că Dumnezeu e imaginat drept femeie în carte?
Nu neapărat. Zâmbesc iară. Sunt nuanțe diferite față de ceea ce Biblia prezintă despre Dumnezeu. Trebuie să studiați Biblia pentru o înțelegere clară despre Dumnezeu.
Ești catolic?
Zâmbesc din nou.
–  Nu, nu sunt.
Ei bine trebuie sa treci peste asta, se încruntă ea. Și îmi tot repeta,  „Trebuie să treci peste chestia asta cu Biblia”(You need to go over this. You need to go over this Bible thing), în timp ce se pregătea să coboare și ieșea din metrou.
Cât de ușor acceptă oamenii alte surse diluate, gri, nuanțate cultural și cât de înverșunat și agresiv trec peste Biblie,  fără să clipească.
De orice poți menționa. Orice nouă sectă, mesaj nou, influențe orientale.  Noi curente de spiritualitate vor fi acceptate, primite și chiar încurajate. Vei fi chiar apreciat pentru deschiderea ta, lipsa ta de prejudecăți și capacitățile tale intelectuale, dar nu și în cazul creștinismului. Nu și în cazul Bibliei. Menționează ceva despre Isus, creștinism sau Biblie și vei fi considerat îngust, limitat, neghiob. Idei tradiționale, înguste, ce n-au vreun spațiu, nici măcar pe agenda pluralismului religios de astăzi. Greață, repulsie și chiar compătimire vei citi clar pe fețele interlocutorilor tăi.
Iată un preț ce trebuie plătit astăzi de cei ce doresc să fie credincioși Scripturii și Autorului ei.

M-a întristat să aud cu ceva vreme în urmă că un alt om mare al lui Dumnezeu a căzut. Tony Anthony, autor al cărții Îmblânzirea tigrului. Mă rog, că slujirea, implicit povestea sa, a fost tot timpul o mare minciună. Nu m-am așteptat însă să se încăpățâneze să rămână în picioare, să continue să predice, deși sunt atâtea evidențe ce demască falsul din spatele slujirii sale. De fapt, oamenii de genul ăsta continuă să facă ceea ce fac, pentru că cererea este mare. Are audiență, în ciuda faptului că toate evidențele îl descalifică.

Are un mare public chiar și în România, deși aveam impresia ca frații mei sunt mult mai alerți în aceste chestiuni.

Tony are succes în ceea ce face. Clar. Sunt oameni care l-au cunoscut pe Hristos prin el. Și da, este posibil. În suveranitatea și dragostea Sa, Dumnezeu poate atrage la Sine oameni chiar și printr-un astfel de om. Poate vorbi El printr-un măgar, darămite prin cineva care se joacă cu cuvintele zi de zi.

Este adevărat și faptul că pe oameni poate că putem să-i prostim, însă o slujire cladită pe minciună, nu va trece testul Adevărului în ziua aceea.

Cuvintele Mântuitorului sunt la fel de valabile si astăzi:

Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: ‘Doamne, Doamne! N-am prorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău? Şi n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău? Atunci, le voi spune curat: ‘Niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi care lucraţi fărădelege.’ Matei 7: 22,23

Sper că articoul de mai jos, tradus integral de pe website-ul PREMIER CHRISTIAN RADIO să vă fie folositor și să inceapă, de ce nu, o dezbatere despre lucrarea și activitățile acestui individ. Sunt oameni mult mai competenți, cu mult mai mult timp de reflecție și gândire ca mine, ce pot observa mult mai bine acest fenomen, similar ce-i drept, cu recentul caz Titel Maghiar. Dumnezeu să se îndure de noi și tot El să aibă milă și de Tony Anthony.

tonyanthonyblog_article_image (2)

Reîntoarcerea cărții “Îmblânzirea tigrului”

By: Sam Hailes | Jul 2015

„Îmblânzirea tigrului” a fost o senzație editorială – vânzându-se în toată lumea în mai mult de un milion de exemplare, de la publicarea din 2004.

Tony a petrecut timp în China, a devenit campion Kung Fu și a lucrat ca gardă de corp. Eu, precum mii de alții, am citit cartea și nu am avut vreun motiv să pun la îndoială vreuna din aceste afirmații așa cum nu am avut vreun motiv să mă îndoiesc de mărturia întoarcerii sale la Hristos.

Însă, în timp ce eu îl credeam pe Tony, alții aveau dubii serioase.

Se presupune a fi bazată pe evenimente din viața realăînsă descrierile luptelor și antrenamentele kung fu sunt direct dintr-un film ieftin…’ spune un critic pe Amazon, încă din 2005.

Un cor crescător de obiecții și întrebări ce a înconjurat autenticitatea mărturiei lui Tony a dus într-un final la o investigație majoră în 2013. O comisie independentă înființată de organizația lui Tony, Avanti, după discuții cu Alianța Evanghelică a concluzionat că “largi secțiuni din carte…care pretind că spun povestea adevărată a vieții lui Tony Anthony, de fapt nu o fac”.

După această concluzie condamnatoare, ediția originală a cărții (publicată de Authentic Media) a fost retrasă. Însă Tony a continuat să lucreze ca evanghelist și acum și-a republicat povestea cu editura RoperPenberthy ( AICI).

După ce am petrecut ultimele 48 de ore reamintindu-mi ce s-a întâmplat acum doi ani, și vorbind cu câțiva actori principali ( inclusiv cu Tony – AICI), se pare că puțin s-a schimbat. Acuzatorii lui Tony nu au făcut un pas în spate. Unii dintre ei par că au făcut un pas înainte în atacurile lor. De asemenea, nici Tony nu s-a schimbat. Rămâne fidel poveștii sale.

Deși câteva evenimente s-au îndreptat și corectat în ediția revizuită a cărții, în mare aceasta rămâne neschimbată. Există o exonerare a răspunderii în noua carte care afirmă, “..unele scene au fost dramatizate cu dialog și detaliu autentic, deși nu în mod necesar actual…” Este în regulă, însă coperta o numește totuși “poveste adevărată”.

În orice circumstanță, exonerarea răspunderii nu răspunde celor mai mari și importante acuzații. A câștigat Tony turnee Kung Fu sau nu a câștigat. A locuit în China pe când era copil, sau a mers la o școală în Nordul Londrei.

Care din ele?

Membrii comisiei de investigație din 2013 a concluzionat faptul că Tony nu a fost implicat vreodată în Kung Fu, nu a locuit vreodată în China și nu a lucrat vreodată ca gardă de corp. (Toate cele trei obiecții apar atât în ediția originală cât și în cea revizuită a cărțiiÎmblânzirea tigrului”.

Deși raportul complet al comisiei nu a fost făcut public, președintele comisiei, John Langlois a publicat (AICI) propriul raport detaliat. Documentul arată că în 2001, atunci când Tony a fost condamnat pentru că a împiedicat înfăptuirea justiției, judecătorul a afirmat ca îl consideră pe Tony drept “ un individ nesincer și manipulator”.

Tony își directionează criticile pe – forthesakeofthegospel.co.uk  un website destinat să îl apere pe evanghelist. Însă materialul de acolo trebuie să continue încă să-i convingă pe membrii comisiei independente, pe jurnaliștii care au relatat prima oară povestea sau, într-adevăr pe mulți dintre creștinii ce au urmărit această poveste.

Acum doi ani, imediat după concluziile comisiei, Premier Christianity a prezis(AICI) ca Tony „va continua să lucreze ca evanghelist și își va declara inocența”. Exact asta s-a întâmplat.

Organizația lui Tony, Avanti, s-a închis imediat după investigația din 2013. Însă o alta, The Great Commission Society, se pare că a apărut în locul ei. Tony spune că noul grup nu are legături cu Avanti și că are sute de evangheliști în peste 30 de țări. Este website-ul(AICI) neterminat și marele număr de 5 urmăritori pe Twitter (AICI), o evidență a faptului că această afirmație este în cel mai bun caz o exagerare și în cel mai rău caz, complet neadevărată? Faptul că organizația este înregistrată cu Companies House la o adresă rezidențială dintr-o stradă liniștită din West Lothian, nu ajută la susținerea afirmației că societatea “echipează sute”.

Cel mai trist aspect din acest caz este că nu pot fi câștigători. Ori comisia susținută de Alianta Evanghelică a făcut o mare greșeală și Tony este victima unei erori grave a justiţiei sau acest evanghelist care pretinde că a câștigat multe suflete pentru Hristos este un mincinos patologic. Nici o parte nu e dispusă să cedeze. Ambele părți au prea mult de pierdut.

Și datorită acestui fapt, povestea se pare că încă v-a mai derula ceva timp…

Click here to read today’s news story ‘Tony Anthony: „I will not be silenced”’ which features interviews with key players in this story, including Tony Anthony. 

Click here to read Premier Christianity’s feature article from 2012 ‘Shaming the Tiger’

To receive a free copy of Premier Christianity magazine click here

image

Anii trecuți l-am avut invitat în biserica noastră pe un pastor englez local, fost prieten, evanghelist și coleg de lucrare cu Tony. Un om deosebit cu care am mai vorbit la unele întâlniri ale London Baptist Association.
El s-a retras, s-a delimitat și a rupt legătura cu Tony Anthony atunci când au ieșit la iveală aspectele dubioase despre relatarea vieții acestuia.
În toată povestea asta, este clar însă un aspect. Cineva minte.
Ori minte el, Tony Anthony, fiul dracului, plin de mândrie și întuneric, prefacandu-se în înger de lumină ori se înșeală ei, pastorul de care menționam, Avanti, Evangelical Alliance, jurnaliști și creștini simpli ce au urmărit ei înșiși firul acestei povești, chiar mama sa. În cazul ăsta el este o victimă, fiind de apreciat pentru că,  în ciuda tuturor, a rămas credincios Adevărului.
Mă mir însă de un lucru. El este invitat peste tot. Normal, este o celebritate. Cartea sa, Îmblânzirea tigrului, s-a vândut în peste un milion de exemplare. Cartea i-a fost retrasa de respectiva editură însă acum a publicat-o cu alta. Revizuită. În detalii mici. Alea mari, care au stat la baza investigațiilor sunt tot acolo, nealterate.
Este invitat si în România, de asemenea. Chiar anul ăsta a vorbit prin biserici, penitenciare. L-am auzit la radio. Vasile Tofan îl recomandă. Pe bloguri se promovează clipuri cu el și mărturia sa. Oare ei nu știu de această mică „problemă”?
Oricum, întocmai cum concluzionează și cei de la Premier, the saddest aspect of this case is that there can be no winners(cel mai trist aspect al acestui caz este că nu pot fi câștigători).
De ce? Pentru ca cineva minte!

The return of ‘Taming the Tiger’

Taming The Tiger’ was a publishing sensation – selling more than a million copies all over the world upon its release in 2004.

Controversial evangelist Tony Anthony has republished his supposed autobiography ‘Taming the Tiger’, despite claims that many parts of it has been made up.

The book, which tells the story of Tony Anthony’s conversion to Christianity, was originally published in 2004 by Authentic Media and sold over one million copies. But after an an independent panel set up by Avanti following discussions and nominations by the Evangelical Alliance concluded in 2013 that significant parts of the testimony were untrue, the book was pulled.

Mr Anthony’s account has now been republished under the same title by RoperPenberthy Publishing under the New Wine imprint.

Returning to the spotlight, two years after the ruling from the independent panel, he told Premier he „will not be silenced”, describing the investigation as a „ruthless attack”.

The evangelist continues to stand by his original testimony, claiming the past two years had been „really challenging” but that the number of invites for speaking engagements had increased.

He admitted the episode had left „a bad taste in the mouth” and said he wanted to protect his children from „the negative aspects of the press”.

„For me my primary concern is to honour the Lord and proclaim the gospel, not get caught up in crossfire,” he said, explaining he had „never stopped’ his ministry”, and carried on preaching the gospel.

He admitted he had not responded directly to the attacks, choosing instead to „follow Jesus’ example” of remaining silent before accusers.

Although the panel’s report was never published in full, they stated „large sections of the book Taming the Tiger, and associated materials, which claim to tell the true story of Tony Anthony’s life, do not do so”.

Barrister and chair of the independent panel John Langlois, who has released his own lengthy report, said that contrary to Anthony’s testimony, the evangelist never went to China, was never involved in Kung Fu and never worked in close protection.

Speaking to Premier, Mr Langlois accused RoperPenberthy Publishing of being „third rate”, claiming they had not done enough to ensure Anthony’s testimony was true, before publishing.

„We went into it very deeply indeed [in 2013]…[Tony] cannot recognise Chinese characters and doesn’t know how to speak the Chinese language…Generally speaking the book itself is completely fictious with a few historical additions to it, but we thought even those facts were distorted.”

Mr Langlois reported Anthony’s mother had refused to give evidence to the panel and said she was „tired of his lies”.

Full article HERE