​LITUANIA RESPINGE LEGALIZAREA CĂSĂTORIILOR HOMOSEXUALE


Parlamentul Lituaniei a respins o propunere legislativă care ar fi legalizat parteneriatele între persoane de același sex.

Estul Europei a arătat încă o dată ce rușinos stă Occidentul la capitolul moralitate, după ce Lituania a decis să respingă „căsătoriile” homosexuale, la fel ca și vecinul său de la Sud, Polonia, precizează sursa citată.

Doar 29 de membri ai Parlamentului Lituaniei au votat în favoarea propunerii legislative care prevedea căsătoriile homosexuale, în timp ce 59 au fost împotrivă, la 20 s-au abținut.

Niciun membru al coaliției de Guvernământ nu a votat în favoarea deciziei. Mai mult, proiectul a fost complet respins de parlamentari, aceștia votând ca actul normativ să nu mai fie supus revizuirii.

„Conform sondajelor, peste 80% dintre Lituaniei sunt clar împotriva oricărei forme de parteneriat între persoane de același sex și numărul depășește 90% în rândul votanților partidului de guvernământ”, a afirmat  Vytautas Sinica, profesor de științe politice la Universitatea din Vilnius.

„Din păcate, a devenit un obicei prost ca în Lituania să nu se voteze conform voinței majorității, ci pentru a face pe plac mass-mediei liberale și birocraților de la Bruxelles. Se încearcă fisurarea consensului național asupra problemelor morale și asta se vede la partidul conservator Uniunea Patriei, unde cei mai tineri membri care se declară conservatori votează împotriva familiei naturale. Această decizie, deși nu are mari efecte, marchează o turnură binevenită pentru votanții tradiționali din Lituania”, a precizat Simica.

În Lituania s-a votat recent Legea Coabitării de Comun Acord, al cărei scop este să se ocupe de problemele practice ale persoanelor care locuiesc împreună. Actul se referă la prieteni, frați/surori adulți, monahi, etc, oricine locuiește împreună fără a fi vreun sentiment la mjloc. Aspectul emoțional este considerat nesemnificativ în proiectul de lege respectiv. Totuși, proiectul precizează clar că cuplurile care trăiesc împreună și care nu declară că doresc să se căsătorească și  nu pot avea copii, nu pot fi considerate o familie. 

Lituania este membră a Uniunii Europene din 2004 – cu trei ani înaintea României -,  și este membră a zonei euro. Lituania este pe locul 41 în lume în clasamentul produsului intern brut per cap de locuitor, în timp ce România este pe 58, conform topului realizat de FMI în 2016. Lituania are o populație de peste 2 milioane de locuitori, fiind o țară majoritar catolică și este considerată una dintre cele mai conservatoare din Europa.

Lituania rămâne una dintre țările europene care nu recunoaște niciun fel de uniuni între persoanele de același sex.

Sursa: Facebook, Coalitia pentru familie

Advertisements

AFR: BISERICA INTRE CIOCAN SI NICOVALA

Saptamina trecuta am scris despre copii ca victime ale revolutiei sexuale. Astazi scriem despre o alta victima: Biserica. A trecut doar o luna de la dezinstitutionalizarea familiei in America pe 26 iunie, iar evenimentele care s-au petrecut de atunci incoace puncteaza noua tinta a miscarii homosexuale – Biserica. Consecintele deciziei Tribunalului Suprem SUA sunt multe si nefaste, deoarece, odata ce autoritatea suprema a statului instituie o definitie a casatoriei si familiei care contrazice definitia Bisericii, cele doua perspective intra in conflict. Secularismul impune astfel Bisericii o dilema fara precedent. Se va conforma ea noii definitii, ori definitiilor care vor urma, de exemplu poligamia ori casatoriile de grup, ori se va opune? Poate ea sa se opuna, si daca da care vor fi consecintele?

Marea dilema a universitatilor crestine

Dupa 26 iunie mass media a scris extensiv despre dilema cu care se confrunta universitatile crestine americane. Detaliile sunt extrem de ingrijoratoare, iar comentatorii pun la indoiala chiar viitorul lor. Vreme de secole, universitatile crestine americane au impus studentilor coduri stricte de conduita morala care defineau comportamentul dezirabil si cel imoral. In lista comportamentelor imorale erau incluse si relatiile sexuale din afara casatoriei, inclusiv cele intre persoane de acelasi sex. Dilema deci este evidenta – odata ce tribunalele declara sodomia un drept al omului, universitatile crestine nu mai pot impune studentilor un cod de conduita morala care sa o interzica. Un exemplu recent e Cedarville University, o universitate crestina din Ohio care impune studentilor un angajament special, numit “commitment to purity”, prin care studentii se angajaza sa triasca moral in anii studentiei. Crezul Universitatii specifica ca relatiile sexuale sunt moarale doar in casatorie, iar casatoria e definita ca “uniunea intre un barbat si o femeie”. Universitatea interzice studentilor relatiile sexuale interzise de Biblie cit si promovarea ori propaganda pentru homosexualitate. Daca pina acuma Universitatea avea camine doar pentru cuplurile casatorite, este posibil ca legea ori tribunalele sa o oblige sa furnizeze camine studentesti si pentru persoanele “casatorite” cu persoane de acelasi sex. Continue reading “AFR: BISERICA INTRE CIOCAN SI NICOVALA”

UN NOU DREPT – DREPTUL LA MOARTE

Europa se transforma intr-un continent straniu. A legiferat uciderea copiilor nenascuti. A abolit pedeapsa cu moartea, fara a lua in seama severitatea crimei, daca ucigasul ucide unul sau, simultan, zeci de oameni, ori daca crima e premeditata, facuta cu cruzime, ori din ura pentru cei ucisi. Unele tari europene au legiferat eutanasia si suicidul asistat, practici care deja rezulta in uciderea intentionata a multor bolnavi si varstnici fara ca autoritatile sa intervina. In ultimii ani se vorbeste tot mai des despre o obligatie a varstnicilor sa accepte eutanasierea voluntara la 75 de ani pentru a nu deveni o povara pentru norocosii lor copii pe care nu i-au avortat si carora le-au permis sa vada lumina zilei.

Si tot in ultimii ani se cere insistent recunoasterea unui nou drept, dreptul la moarte. Dreptul la moarte nu trebuie confundat cu “dreptul” la eutanasiere ori la siucid asistat care, cel putin in teorie, e disponibil in unele tari occidentale doar la cerere si cu acordul expertilor medicali. E vorba de un “drept” la moarte in sine pentru toti cei care o cer cu sau fara motiv. In alte cuvinte, daca cineva cere sa i se ia viata, societatea trebuie sa-i implineasca doleanta si sa-l ucida. Un caz recent care exemplifica acest trend bizar parvine din Belgia, tara mortii care anul trecut a legalizat eutanasierea copiilor. Un detinut belgian, condamnat la inchisoare pe viata pentru omor, a cerut sa i se permita sa fie eutanasiat iar tribunalele belgiene i-au admis cererea. Bizar, nu? Adica, Europa, socotindu-se civilizata, a abolit pedeapsa cu moartea pentru omor, dar permite ucigasului sa fie, intr-un fel, executat la cerere. Astfel de anomalii si aberatii in numele “drepturilor omului” pot apare doar in Europa zilelor noastre, in Europa declinului moral si al confuziei valorice de inceput de Mileniu Trei.

Comentariul de astazi, insa, nu are nimic de a face cu pedepsa cu moartea, ci e desemnat sa informeze privind geneza si evolutia, in gandirea si practica Europei, a unui presupus “drept” la moarte. Anticipam ca e doar o chestiune de timp pina cind Curtea Europeana a Drepturilor Omului va recunoaste acest drept in Convetia Europeana a Drepturilor Omului. Ne asteptam deasemenea ca unele din tarile “progresiste” ale Europei (a se citi Scandinavia ori Beneluxul) sa enunte, in constitutiile lor, un “drept” la moarte iar apoi, prin metode neocoloniale si constrangere economica, sa-l exporte in restul Europei si in tarile sarace. Au facut-o deja privind alte maladii occidentale, printre ele avortul, casatoriile homosexuale, si transgenderismul. De ce nu, deci, si “dreptul” la moarte?

Declaratia Universala a Drepturilor Omului
Continue reading “UN NOU DREPT – DREPTUL LA MOARTE”