Adrian Papahagi: ​Despre „traseism” politic

Un om vrea binele țării: reformă, anticorupție, libertate economică, meritocrație. Fondează un partid nou, de dreapta, care promite să servească aceste valori. Partidul nou e confiscat de politicieni vechi. La conducerea lui se instalează Doamna Mafia. Dar omul vrea în continuare binele țării și o politică a reformelor. O ia de la capăt, fondează alt partid nou de dreapta, cu aceleași valori. Devine, cum s-ar spune, „traseist”.

Alt om vrea binele țării: reformă, anticorupție, libertate economică, meritocrație. Vrea să salveze România de abuzurile celor parșivi, de corupție morală și politică. Intră într-un partid nou, reformist, care promite să ducă lupta anticorupție dincolo de orice doctrină politică. La prima cotitură, partidul nou se dă peste cap și începe să susțină valori contrare crezului intim al omului nostru, pe care nu le-a anunțat de la bun la început. Ce face omul dacă vrea să facă politică în continuare, dar nu poate accepta valorile asumate peste noapte, din mers, de partidul în care a intrat pentru alt program? Dacă fondează sau alege alt partid, care să nu fie în opoziție flagrantă cu ideile sale, iată-l „traseist”.

Un om bătrân a militat, pe când era tânăr, într-un partid istoric de opoziție, speranța României cinstite. Partidul a fost infiltrat, dezintegrat, ridiculizat, pulverizat. Dar omul vrea în continuare să contribuie la binele țării: alege un alt partid, nou și reformist, care duce mai departe aceleași valori. Se cheamă că a devenit, firește, „traseist”.

Cunoașteți refrenul: un om tânăr și entuziast vrea binele țării. Intră într-un partid mic și curat, care moare de inaniție după câteva luni. Ce face, dacă vrea să continue în politică și se înscrie în alt partid, care profesează aceleași valori? Ați ghicit: devine „traseist”. 

Cât rău au făcut societății românești intransigentele mungice și acoliții ei (care cu prima ocazie devin politicieni lipsiți de scrupule), înfierând fără discriminare oameni onorabili ca „traseiști”, de parcă ar exista vreo asemănare între drama lor și oportunismul abil al un mic borfaș de Giurgiu (să spunem), care nu crede în nicio valoare, schimbă partidul și culoarea politică în funcție de conjunctură și se alege mereu!

Traseismul oportunist sau chiar remunerat al borfașilor politici și încercarea disperată a oamenilor de bună credință de a nu-și trăda valorile în politică devin același lucru pentru apostolii „curățeniei” (ei înșiși cam murdărei, dacă îi miroși mai îndeaproape). 

În această logică, cei mai virtuoși politicieni arată ca Ion Iliescu, care nu a schimbat niciodată partidul, chiar dacă partidul și-a schimbat în timp numele (PCR > FSN > FDSN > PDSR > PSD).

Asta e, dragi prieteni care încă vreți să faceți politică și preferați să o luați de la capăt în loc să vă trădați conștiința și valorile: pregătiți-vă ca, pe lângă toate, să fiți numiți și „traseiști” de cei care vă observă de pe margine sau chiar de cei care v-au confiscat partidul și i-au deturnat valorile, în ciuda împotrivirii voastre.
Sursa: Facebook

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s