​Eliade îl citează pe Herodot, care-i numea pe geți sau daci „cei mai viteji și mai drepți dintre traci”. Acești locuitori de graniță ai Greciei clasice s-au contopit cu romanii pentru a da naștere românilor de astăzi.
Aici, de la început, avem un exemplu de povestire selectivă la Eliade. Căci, citându-l pe Herodot în legătură cu vitejia autohtonilor geti-daci, Eliade nu amintește  alte descrieri ale lui Herodot despre felul cum geto-dacii, în cuvintele profesorului Vladimir Tismaneanu, „considerau muncile agricole umilitoare și găseau lenea o experiență mai plăcută”. De aceea Tismaneanu etichetează istoriile naționaliste precum cea a lui Eliade drept „fetișizarea și idealizarea trecutului”.
Robert D. Kaplan, În umbra Europei