Căderea lui Laur

Posted: 30/11/2016 in Book Excerpts

„Toți au dat afară aerul din ei. Coroanele pinilor își reiau freamătul, iar norii încep să plutească. Pe buzele fierarului Averi licărește un zâmbet. 

A, vasăzică așa…

Zâmbetul lui Averi e abia vizibil, și asta îi dă o anume inconsistență.

Tuturor li se întâmplă, îi spune cuiva la ureche morarul Timon. Absolut tuturor. E așa o problemă, încât, vorba ceea, nimeni nu e asigurat.

Locuitorii satelor din apropiere și ai celor mai îndepărtate nu că se bucurau de cele ce se întâmplaseră, doar că viața  lor stupidă, înglodată în trădări și intrigi li se părea acum ceva mai bună. Înțelegeau că, pe fondul unui asemenea eveniment, lor nu li se putea pretinde mare lucru. În luările lor de cuvânt, mulți chiar îl compătimeau pe Laur, remarcând totodată că înălțimea zborului este amenințată de o adâncime la fel de mare a căderii. 

De aceea, nici nu e de mirare că ei nici nu și-au pus în gând ca pe viitor să zboare prea sus.”
„Laur”, Evgheni Vodolazkin

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s