Domnul, ori bun, ori rău, la toate primejdiile feritu trebuieşte, că oricum este, de la Dumnezău este. Laura Mesina, Introducere în imagologie

Iată de unde ni se trage. Sublinierea îmi aparține.

Miron Costin, spre exemplu, ca şi Grigore Ureche, cu toate că formulează critici vehemente la adresa unor domnitori, declară până şi el pe un ton conservator ortodox: “Domnul, ori bun, ori rău, la toate primejdiile feritu trebuieşte, că oricum este, de la Dumnezău este.” Probabil că nu la natura divină a liderului politic se (mai) gândea cronicarul, ci la circumstanţele, „pre-dictate”, care făceau ca o anumită persoană să fie cea „aleasă”. Cum legitimitatea domniei nu a fost niciodată pusă în discuţie, domnitorul a fost considerat legibus solutus şi legibus adligatus chiar şi în secolele al XVI-lea şi al XVII-lea. Totuşi, aceste lucruri indiscutabile duceau deseori la nerespectarea pravilei tocmai de către legiuitor, din cauza manevrării abile a argumentelor de teologie a puterii. În ciuda ambiguităţii relaţiei dintre teoria politică şi practică, rolul domnitorului a rămas întotdeauna unul central în gestionarea comunităţii ortodoxe şi în determinarea schemei rolurilor socio-politice, ambele reflectate fidel în imaginarul comunităţii.

Conf. Univ. Dr. Laura Mesina, Curs – Introducere în imagologie

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s