Vinul și evreii, sec. I d.Hr.

Posted: 14/08/2015 in Books
Etichete:, , , , , ,

image

În primul secol al erei creştine, în Palestina existau patru tipuri principale de vin: roşu, alb, limpede şi negru. După gust, acestea erau clasificate în dulce, amărui, acrişor, fiert şi chiar afumat. Evreii foloseau diverse alte substanţe pentru aromarea vinului, dar şi pentru a spori cantitatea de băutură care, altminteri, scădea din pricina condiţiilor de păstrare. Lăsând vinul sau drojdia de vin să se acrească, se creau condiţiile prielnice dezvoltării ciupercii Mycoderma aceti, care transformă alcoolul în oţet (acid acetic). Oţetul avea diverse întrebuinţări, începând de la salate şi până la dizolvarea ierburilor medicinale. Înainte de a ajunge la stadiul final al procesului de transformare, vinul acru era folosit şi ca băutură (Rut 2:14). Pe cruce, înainte să moară, Domnului I-a fost oferit oţet amestecat cu smirnă, după cum consemnează scrierile evanghelice (Mt. 27:34; Mc. 15:23; In. 19:28-30).
În lumea mediteraneană a secolului I d.Hr., vinul era considerat o băutură obişnuită la fiecare masă, însă numai după ce era amestecat cu apă. Acest amestec servea două scopuri: pe de o parte, se evita ingerarea unei cantităţi mari de alcool, care ar fi putut surveni în cazul consumului de vin simplu. Pe de altă parte, neexistând metode de tratare a apei, alcoolul din vin realiza purificarea acesteia. Practica era comună în Palestina încă din secolele anterioare: „precum a bea numai vin sau numai apă, nepotrivit lucru este, pe când vinul amestecat cu apă este dulce şi desfată” (2Mac. 15:40).
De obicei, vinul era turnat printr-o strecurătoare într-un vas mare, eliminându-se în acest fel resturile sau insectele, unde era amestecat cu apă. Proporţia apă-vin nu a fost întotdeauna aceeaşi; în sursele talmudice târzii se vorbeşte despre un raport de trei părţi apă la o parte de vin. Curat sau amestecat cu apă în diverse proporţii, vinul era servit şi la sărbători şi la diferitele ocazii speciale din viaţa evreilor. Cu toate acestea, în afara excepţiei de la sărbătoarea Purim, când se permitea consumul mai mare de alcool – şi aceasta datorită simbolisticii –, evreii respingeau vehement starea de beţie, mentalitate ce a fost preluată şi de creştinism. Desigur, aceasta nu însemna că societatea iudaică din vremea lui Iisus încuraja abstinenţa totală, precum cea adoptată de recabiţii menţionaţi de Ieremia (Ier. 35:6-7).
Existau însă câteva categorii de persoane care aveau datoria de a nu consuma vin sau alte băuturi alcoolice. Aici se înscriau preoţii, dar numai în perioada în care erau implicaţi în serviciul divin (Lev. 10:8-9), şi nazireii (Num. 6:3). Consumul vinului în comunitatea eseniană este încă subiect de dezbatere.
În fine, vinul era folosit şi în scopuri medicinale. Un exemplu celebru în acest sens este oferit chiar în activitatea lui Iisus, în parabola samariteanului milostiv. Citim acolo (Lc. 10:34) că, pentru a curăţi rănile omului căzut în mâinile tâlharilor, samariteanul a folosit ulei şi vin. În practica medicală rudimentară a acelor vremuri, vinul şi uleiul erau folosite fie împreună, fie separat pentru tratarea rănilor şi, deşi nici pe departe departe la fel de eficient precum substanţele moderne, vinul era totuşi util în tratarea infecţiilor, graţie proprietăţilor sale antiseptice. În lumea romană, vinul amestecat cu apă era socotit un bun remediu pentru o varietate de suferinţe, precum bolile de inimă sau de stomac, dar şi dizenteria sau hidropizia. Mai târziu, şi în Palestina vinul a început să fie considerat util în tratarea durerilor stomacale, a colicilor, bolilor de rinichi şi de ficat sau a febrei. De altfel, în scrierile pauline găsim recomandări în sensul consumării vinului pentru tratarea problemelor aparatului digestiv: „De acum nu bea numai apă, ci foloseşte puţin vin, pentru stomacul tău şi pentru desele tale slăbiciuni” (1Tim. 5:23).

Viata de zi cu zi in vremea lui Iisus, de Mihai Valentin Vladimirescu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s