Ispitirea lui Dumnezeu. Ilustrație

Îmi plac ilustrațiile bune și relevante. Nu întotdeauna ai luxul unei ilustrații potrivite.
Am ascultat un mesaj astăzi despre felul în care cârtim și-L ispitim pe Dumnezeu și vreau să împărtășesc una din ilustrații și cu voi.

O povestire din lumea islamică. Se spune că într-o zi un om L-a rugat pe Isus să-i spună care este cel mai mare nume al lui Dumnezeu.

– “Nu ești vrednic să afli” i-a răspuns Isus. De ce dorești ce nu poți dobândi?
Omul a stăruit atât de tare încât Isus s-a lăsat înduplecat și i-a spus omului care este cel mai mare nume al lui Dumnezeu.

Omul a plecat cu chipul strălucind de bucurie. A pornit prin deșert cu pași repezi și a zărit deodată o groapă plină cu oase uscate. A stat o clipă pe gânduri la marginea gropii și a hotărât să rostească numele cel mai mare al lui Dumnezeu. Și L-a rugat să învie oasele acelea. Oasele s-au lipit, s-au acoperit cu carne și cu piele și au înviat. Atâta doar că erau oasele unui leu flămând, care s-a năpustit asupra omului, l-a ucis și l-a mâncat. Apoi a lăsat oasele omului în groapa unde, până atunci, zăcuseră oasele lui.

Pilda are un tâlc. De multe ori credința în Dumnezeu ne duce atât de aproape de ispita în care sp vezi că hocus pocus, se întâmpla, faci o minune, și ai făcut lucruri mari cu Dumnezeu. Unii nu realizam primejdia în folosirea greșită a puterii pe care o avem la dispoziție.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s