Sărut care nu era necesar o expresie a afecţiunii; era doar o recunoaştere a venirii oaspetelui. Acest sărut putea avea diferite variante, în funcţie de statutul părţilor implicate. Dacă persoana invitată era de un rang social egal, gazda îl săruta pe obraz. Dacă un copil îl întâmpina pe părintele său, sau un student pe un rabbi, era sărutată mâna celui mai în vârstă (În grădina Ghetsimani, Iuda trebuie că a sărutat mâna Învăţătorului. Tocmai de aceea, scena trădării este atât de dureroasă. A săruta mâna implica o declaraţie de loialitate pe care ucenicul o făcea învăţătorului său. Iuda transformă aceasta într-un gest de bătaie de joc şi de trădare).
A neglija acest ritual însemna a ignora chiar persoana invitată.
John Ortberg, Toţi oamenii sunt normali până ajungi să-i cunoşti. p. 239
Nu ştiam lucrurile acestea…le găsesc interesante dar sunt nedumerit.
De unde se poate deduce sau de unde ştiţi că Iuda ar fi sărutat mâna Mântuitorului?
Şi încă o întrebare: Ce se întâmpla dacă invitatul era de un rang superior gazdei?
LikeLike
Nu-mi folosește la nimic să știu lucrul acesta! Înafară de ură, nu avem ce învăța de la ei! Cotropiri de teritorii care nu le aparțin, fiind nomazi veritabili, crime față de populația nevinovată a Palestinei, jafuri cu acte „în regulă”, provocări de crize financiare la scară planetară… Despre evrei, „numai de bine!”…
LikeLike
Lup din Apuseni…articolul se refera la o chestiune istorica, chiar foloseste limbajul de trecut “salutul…se facea printr-un sarut”. Asta n-are lagatura cu ce fac evreii azi, si nu a spus nimeni ca asta “te ajuta”. Multe lucruri nu te ajuta, si totusi le faci sau le auzi in fiecare zi.
Pentru cineva interesat de viata lui Isus si vremurile in care a trait El, cu implicatiile teologie si sociale ale vremii, acest gen de informatii sunt foarte bune. SI nu trebuie sa “ajute” in sens comercial, adica ceva de genul “cu ce ma incalzeste pe mine aceasta informatie”, hainele incalzesc, informatiile te cultiva.
LikeLike
Revenind, insa, la subiectul din articol, chestia cu sarutul e clara: cand a Isus a intrat in casa lui Simon fariseul…dupa ce femeia pacatoasa ii saruta piciioarele si i le spala cu lacrimile ei…Isus ii reproseaza lui SImon, dupa ce acesta are reactia aceea negativa: “Am intrat in casa ta si nu mi-ai dat sarutare, nu mi-ai spalat picioarele”. Aceasta era tocmai dovada ca Simon nu L-a crezut important pe Isus, pentru el Acesta era un oarecare. Gandirea lui SImon conform careia “Daca acesta ar fi un profet si-ar da seama cine este aceasta femeie” e dovada ca nu il recunostea in nici un fel. In cazul lui Simon lipsa sarutului a fost dovada clara a nerecunostintei fata de Fiul lui Dumnezeu.
LikeLike