U.

UITAREØ

Timpul si distanta pot stinge iubirile mici,Ø
dar le fac sa creasca pe
Ø cele mari. – R. Wurmbrand

“Ma ratacesc in neaducerea aminte …”Ø

ULCERØ

Nu ce mananci iti face ulcer, ci ceea ce te mananca.Ø

UMBREØ

Niciodata sa nu te temi de umbre.Ø
Ele arata pur si simplu ca undeva
Ø straluceste o lumina.

UMILINTAØ

Orice om pe care-l intalnesti este, intr-un anumit domeniu, mai bun decatØ tine.

Umilinta este capacitatea noastra de a ne vedea asa cum ne descrieØ Dumnezeu.

“La voi in Biserica nu este nimeni mai rasarit, mai mare?” il intreabaØ primarul orasului pe reprezentantul crestinilor. “Nu domnule, Dumnezeul nostru este atat de mare ca nu poate avea decat slujitori umili.”

Eu cred ca adevaratul test al oricarui om de seama este umilinta. NuØ inteleg prin aceasta o continua indoiala asupra capacitatilor proprii, ci aceea ce am vazut mereu la cei cu adevarat mari si importanti: o convingere imensa ca acea “maretie” care-i caracterizeaza nu este “a lor”, ci doar se manifesta cumva “prin intermediul lor.” Asta ii facea gata sa vada ceva dumnezeiesc in oricare alt om si le dadea intotdeauna o atitudine de nemasurata ingaduinta fata de altii.

• gafa care te smereste iti este cu mult mai folositoare
decat o fapta
Ø buna care te umple de mandrie.

Foarte putini oameni au despre ei insisi o parere mai proasta decat seØ cuvine.

UMORØ

Umorul si sfintenia nu sunt elemente incompatibile, atat timp cat ele suntØ intelese din perspectiva adevarului si harului dumnezeiesc. Vechiul si Noul Testament nu raman niste compendii de texte incruntate si amenintatoare, iar personajele umane din istoria credintei (regele David, inteleptul Solomon, Iov sau, mai tarziu, apostolul Pavel, Ioan Chrisostomul, Francisc din Assisi, ori Martin Luther) nu sunt incununate de un nimb de sfintenie imbufnata. Adevarata pietate nu exclude buna dispozitie, ci chiar o presupune. – Visky Ferenc

Sfanta Scriptura intelege buna dispozitie ca un factor fertilizator. Cei ceØ strabat valea suferintei o transforma intr-un izvor (binecuvantare) si canta: “Toate izvoarele mele sunt in Tine” (Ps. 87:7).

Pietatea psalmilor este veselie care provoaca la dans steleleØ stralucitoare, muntii cei morocanosi, ceata, grindina, animalele, copiii, varstnicii; intreaga creatie devine parte a unei hore cultice, universale.

In multe adunari crestine, seriozitatea si sobrietatea este confundata cuØ morocaneala, cu incruntarea sprancenelor si cu bombameala nemultumita, oarecum o cautare perpetua dupa barnele din ochii celorlalti.

Cuviosii care tin mofturosi la distanta umorul, nu pe Dumnezeu Il iau inØ serios, ci propriile lor realizari, adica pe ei insisi. “Vopsesc mormantul”, spune Isus.

Zambetul este un “semn” al unei stari interioare de comfort, de armonie. UnØ zambet, ca si o floare, intinde o punte intre oameni, inlesneste bunele relatii. “Nu fii mai catolic decat Papa”, spune omul din popor. “Nu fii prea neprihanit”, spune Eclesiastul. Fii normal, natural, echilibrat. Bucura-te cu cei ce se bucura si intristeaza-te cu cei ce plang. Oamenii cu simtul umorului sunt cei mai cautati, dar sa nu uitam ca umorul poate fi grosolan, deocheat, caznit, involuntar, sanatos, sarcastic, negru sau fin, de calitate. Glumele pot fi sarate si … nesarate. Caracterul este cel care ne controleaza zona afectiva. El da tonul. – Dragomir Bojan

Fara ratiune, din ras nu mai ramane decat maimutareala.Ø

Crestinismul este pre ades identificat de intelectualii “luminati” cu oØ religie a cenusiului lacramos, cu o filosofie mohorata sufocata de culpabilitate, scarba de lume si teama de iad. De asemenea, exista destui crestini care inteleg sa-si exprime evlavia adoptand glasul stins, cautatura pleostita si care, citind mereu pasaje din Scriptura si din sfintii parinti, recomanda indispozitia ca virtute cardinala. Rasul nerusinat, al trivialitatii, al deriziunii lumesti nu poate compromite si anula, cu neantul lui, marea tema a bucuriei crestine. Marii dusmani ai celui care isi cauta mantuirea sunt acedia si disperarea. Impotriva lor, umorul este o unealta perfecta, daca este supravegheat de o inima dreapta si cuviincioasa. In definitiv, adevaratul crestin se distinge tocmai prin capacitatea de a rade de lucruri de care indeobste, nu rade nimeni: moartea si demonul” – Andrei Plesu

Umorul poate fi considerat uneori “joaca celor adulti”.Ø

UMOR MEDICALØ

Un idiot este unul care cladeste un castel in aer. Un nebun este unul careØ este gata sa se mute in el, iar un psihiatru este acela care intotdeauna este gata sa incaseze chiria.

“Sunt asa de plin de penicilina, ca daca stranut, precis vindec peØ cineva!”

In lucrarea de examen, un elev a scris:Ø
“Cand mori de moarte buna
Ø inseamna ca mori singur,
fara ajutorul doctorului”.
Ø

Un barbat a fost cu sotia la doctor. Acesta i-a pus doamnei un termometruØ in gura si a rugat-o sa tina gura inchisa trei minute. … La plecare, sotul s-a apropiat discret de doctor si l-a intrebat: “Cat vrei pe chestia aia care a facut-o sa taca, doctore?”

Pana sa vina doctorul la noi in sat, eram ragusiti. Acum suferim deØ laringita!

Auzind ciorovaielile doctorilor chemati langa patul sau de suferinta siØ care nu se puteau pune de acord in privinta unui diagnostic, Voltaire a tras usor perdeaua la o parte si le-a zis: “Va rog sa ma lasati sa mor de … moarte buna.”

“La operatie, chirurgul mi-a uitat in stomac un burete…”Ø
“Si te
Ø doare?”
“Nu, dar am o sete …”
Ø

Un om tare abatut a intrat in cabinetul unui psihiatru foarte renumit siØ i-a zis: “Nu mai am nici o placere sa traiesc, Viata a devenit mult prea fara sens, prea confuza …”
“Da”, raspunse psihiatrul, “te inteleg foarte bine.
Ø
Fiecare avem problemele noastre. Am sa-ti prescriu un tratament pe care va trebui sa-l urmezi un an de zile. Te costa cam 50 de dolari pe saptamana.”
Ø “Inteleg, doctore, asta va rezolva problemele dumneavoastra. Cu ale mele insa cum ramane?…”

UMOR NEGRUØ

Chiar daca as fi gropar sau calau,Ø
cred ca si atunci as gasi niste
Ø oameni pentru care as lucra cu placere.

S-ar putea ca optimistul sa se insele,Ø
dar el va suferi intotdeauna
Ø mult mai putin decat pesimistul.

“Ce-ai spus?”Ø
“Nimic.”
Ø
“Fireste ca nimic, dar cum l-ai formulat
Ø de data aceasta?”

Fiecare prapastie se lauda cu adancimea sa.Ø

UNITATEØ

Nici o reconciliere nationala nu se poate cladi pe unitatea vinovata. –Ø Emil Constantinescu

URAØ

La o ultima analiza, ura este o forma de autoflagelare.Ø

Doi oameni care-L iubesc pe Dumnezeu nu se pot uri unul pe celalalt.Ø

Cel pornit mereu pe razboi cu altii este foarte rar in pace cu elØ insusi.

Ura este o sinucidere lenta.Ø

N-am sa permit nici unui om sa ma injoseasca intr-atata incat sa ma facaØ sa-l urasc.

Ura este ca otetul pentru dinti si ca acidul pentru stomac.Ø

URGENTAØ

Cel mai mare pericol care ne pasteØ
este sa ingaduim “urgentului” sa ne
Ø preocupe mai mult decat “importantul”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s