M.

MAHALAØ

Singura, adevarata mare placere a mahalalei: nu bautura, nu sexualitatea,Ø nu banii, ci relatia cu celalalt – de teama singuratatii – sub intreitul ei aspect de vaicareala, clevetire si cearta.

Mahala nu este doar un teritoriu, ci o stare de spirit. Mahalagiul modern eØ un ins care, in secret, nu pretuieste nimic. Nu-i dispretuieste pe ceilalti fiindca li s-ar simti superior, ci din pricina ca, in subconstient, se dispretuieste pe el insusi. Nevoia lui de a murdari tot ceea ce se afla in jur i se trage de la sentimentul murdariei in care se scalda. Chiar daca vremelnic se afla “la vedere”, mahalagiul e ros de sentimentul ratarii si de spaima ca n-are nimic “in spate.” E slugarnic “puterea” chiar si atunci cind o critica si vede lumea doar in alb si negru. Vocatia lui e aceea de turnator sau de laudator cu simbrie.

In afaceri, n-are cuvint, fura si, mai ales, isi bate joc de bani. MaiØ intii isi cumpara masina de lux si de-abia dupa aceea socoteste daca are bani si de casa. Isi trimite copiii la studii in strainatate, dar le arata cotul parintilor sai, care de-abia se tirasc din banii de pensie. Si din pricina ca isi simte inconsistenta personala, scuipa la picioarele celor care sint desemnati cu misii inalte, ca sa arate ca nu-i pasa de nimic. El nu analizeaza, ci spurca, daca-l intrebi de convingeri, iti ride in nas, iar daca isi tradeaza micile lui preferinte face din asta principiu, chiar daca, pentru el, principiile nu sint mai importante decit stergatoarele de pantofi, ghete sau bocanci. – Cristian Teodorescu

MAJORITATEØ

Majoritate inseamna uneori ca toti ignorantii sunt de aceiasi parere.Ø

MAMAØ

Mamele scriu cu mainile lor gingase In inima copiilorØ
ceea ce vantul
Ø aspru al vietii nu va reusi niciodata sa stearga.

• casa moderna este un loc in care toate lucrurile pornesc
si se opresc
Ø printr-o simpla apasare de buton. Cu exceptia copiilor …

Adevaratul camin nu este cladit cu mainile, ci cu inima.Ø

• casa micuta poate cuprinde tot atata fericire cat o casa foarte mare.

Usa casei tine conflictele afara si dragostea inauntru.Ø

Mana care sta pe leaganul copilului, conduce lumea de maine.Ø

De prea multe ori, parintii care n-au stiut de placeri din cauzaØ trudei
isi dau banii pe mana unor copii care stiu doar de placeri,
Ø

dar
Ø nu vor sa stie de munca.

Mamele noastre sunt fiinte handicapate:Ø
Dumnezeu nu le-a dat decat …
Ø doua maini.

Daca teoria evolutiei este adevarata,Ø
cum de n-au mamele decat doua
Ø maini?

Dintre toate calmantele din lume,Ø
cel mai eficace este … sarutul unei
Ø mame.

Fiecare fiinta umana ar trebui sa aiba trei case:Ø
• cladire in care sa se adaposteasca,
• Biserica in care sa se simta ca acasa si o casa cereasca.

Una din cele mai frecvente intrebari din casele moderne:Ø
“Unde mergem
Ø diseara?”

Mama este singura fiinta capabila sa-si imparta iubirea intre cei zeceØ copii ai ei
si totusi sa i-o dea fiecarauia intreaga.
Ø

Multe case aratoase sunt “altceva”Ø
si de obicei mult mai putin decat
Ø un “camin”.

Unele mame isi iubesc copiii in mod egoist, de parca copiii ar existaØ pentru propria lor implinire. Altele mame isi iubesc copiii ca niste sclave, de parca ele insele n-ar exista decat ca sa le fie de folos copiilor. Exista insa si mame care au gasit calea cea buna si-si iubesc copiii cu spirit de sacrificiu, considerand ca si ele si copiii lor exista doar ca sa faca voia Domnului.

Multe din lucrurile vietii vin in grupuri de doua, trei sau chiar maiØ multe. Sunt mii de trandafiri, stele si asfintituri. Chiar si frati avem mai multi, si rude, si prieteni. Dumnezeu nu ne-a daruit insa in toata lumea decat o singura … mama.

“Acasa” este locul spre care te trage inima.Ø

Un tata poate intorce spatele copilului sau, fratii si surorile pot deveniØ dusmani de moarte, soti si sotii pot ajunge la divort, dar dragostea de mama supravietuieste tuturor incercarilor. In faima sau in dispret, in saracie sau belsug, in sanatate sau boala, in cinste sau in puscarie, inima de mama continua sa stea lipita inseparabil de copilul ei, iubind statornic si sperand nestramutat ca odorul ei se va indrepta si va fi pana la urma bine. Ea nu poate uita zambetul pruncului care-i lumina fata, rasul zglobiu si nevinovat si zburdalnicia aventuroasa a copilariei. O mama poate crede orice, afara de faptul ca copilul ei nu mai este bun de nimic. In ochii ei, el are intotdeauna intelegere pentru ieri, scuze pentru azi si sanse extraordinare pentru maine.

Copiii sunt ancorele unei mame.Ø

Cararea unei femei este intr-adevar presarata cu flori;Ø
dar de obicei
Ø ele nu infloresc inaintea pasilor ei, ci in urma lor.

MARTIRI, MARTURIEØ

Sangele martirilor este samanta Bisericii. – Jeronim.Ø

Exista doua cai de a raspandi lumina:Ø
sa fii tu izvorul ei sau sa fii
Ø obiectul care o reflecta.

Christos a murit pentru tine pentru ca tu sa poti sa traiesti pentruØ El.

Orice fricos il poate lauda pe Christos,Ø
dar se cere curaj pentru cel
Ø care vrea sa-L si urmeze.

Curajul inseamna sa mai rezisti macar inca cinci minute.Ø

Curajul inseamna sa sti de ce lucruri sa nu te temi.Ø

A depune marturie inseamna a trai o viata care n-ar avea nici un sensØ
Ø daca n-ar exista Dumnezeu.

S-ar putea ca oamenii sa se indoiasca de ceea ce spui,Ø
dar vor fi
Ø convinsi de ceea ce faci.

Prea multi crestini se inseala crezandØ
ca sunt chemati sa fie avocati
Ø penntru Christos!
Depune marturie frate si treci mai departe!
Ø

Unii crestini sunt ca raurile arctice: inghetate la gura.Ø

Un tiran moare si domnia lui inceteaza.Ø
Un martir este ucis si …
Ø domnia lui abea incepe.

MATEMATICA VIETIIØ

Scade din tristetea altora.Ø
Inmulteste-le fericirea,
Ø
Aduna
Ø amintiri frumoase,
Imparte din averea ta cu altii.
Ø

MATERIALISMØ

“Cei blanzi vor mosteni pamantul” (Mat. 5:5). Cel care se foloseste deØ pamant pentru a sluji imparatia cerurilor va mosteni pamantul; cel de care se foloseste pamantul va fi mostenit de pamant. Fiecare alergam de dimineata pana seara. Va intreb: “pentru ce?” Cel care se foloseste de pamant ca sa promoveze sistemul de valori al imparatiei lui Dumnezeu va mosteni pamantul, dar cel care ar aduce si imparatia cerurilor ca sa castige astazi pamantul, dand din coate si calcand in picioare, va fi mancat de viermi si va fi mostenit de pamant. – Beniamin Faragau

MATURITATEØ

A fi matur inseamna a fi in stare sa-ti faci datoria fie ca estiØ supravegheat sau nu; inseamna sa fi in stare sa termini ceea ce ai inceput, sa poti purta bani in buzunar fara sa simti imediat nevoia sa-i cheltuiesti si mai inseamna sa poti suporta o nedreptate fara sa incerci sa-ti faci singur dreptate.

“Lin curge apa cand e vadu-adanc!”Ø
-Shakespeare
Ø

Maturitatea incepe atunci cand fostii tai colegi de clasa sunt atat deØ carunti,
ridati si cheli, ca nu te mai recunosc …
Ø

La doua zeci de ani domneste sentimentul,Ø
la trei zeci de ani vointa,
Ø iar la patruzeci, judecata.

MAXIMEØ

Maximele sunt pastile de bun simt condensatØ
folosite la tratarea
Ø bolilor de caracter.

Colorile palesc, temple ajung in ruina, imperiile se prabusesc,Ø
dar
Ø cuvintele inteleptilor dainuiesc peste secole.

Ca si banii cu doua fete, ca si concluzia necesara din doua aspecteØ contrare, maximele vin deobicei in perechi. Lucrul este evident mai ales atunci cand citesti “Proverbele” Bibliei.

MARETIEØ

Maretia nu este niciodata a oamenilor, ci doar imprumutata,Ø
ca lumina
Ø soarelui intr-un bob de roua. Numai Dumnezeu este maret.

Ideile mari au fost intotdeauna simple.Ø
La fel sunt si oamenii cu
Ø adevarat “mari.”

Oamenii mari nu se simt niciodata mari.Ø
Oamenii mici nu se simt
Ø niciodata mici. – Proverb chinezesc

Popularitatea este masura in care placem oamenilor,Ø
maretia este
Ø masura in care Ii placem lui Dumnezeu.

Adevarata maretie cauta intotdeauna sa lucreze in tainaØ
si sa treaca
Ø neobservata.

MARINIMIEØ

Sapte lucruri pe care nu le vei regreta niciodata:Ø
Sa arati bunatate
Ø unei persoane in varsta.
Sa distrugi o scrisoare scrisa la nervi.
Ø

Ø Sa-ti ceri scuze, salvand o prietenie.
Sa opresti o cearta pe cale sa
Ø
distruga reputatia cuiva.
Sa-l ajuti pe un adolescent sa se gaseasca pe el
Ø
insusi.
Sa-ti faci timp ca sa faci ceva frumos pentru mama ta.
Ø

Sa
Ø accepti parerea lui Dumnezeu despre orice lucru.

MARTURISIREØ

Adesea, ne marturisim greselile mici, doar ca sa ni le ascundem pe celeØ mari.

MANDRIEØ

Mandria este asa de vicleana ca daca nu veghem ajungem sa fim mandri deØ smerenia noastra! Asa s-a intamplat cu invatatoarea de scoala Duminicala, care, la terminarea lectiei despre vamesul smerit si fariseul mandru, i-a indemnat pe copii: “Haideti acum sa-i multumim Domnului ca noi nu suntem asa de mandri ca fariseul din Biblie.” (!)

Cine are o parere prea buna despre sine nu este un bun judecator al naturiiØ umane.

Un om plin de sine este intotdeauna gol in ochii celorlalti.Ø

Mandria enerveaza pentru ca este monotona:Ø
ea povesteste intotdeauna
Ø orice istorie si orice isprava la persoana a-I-a.

Multi curcani nu s-ar mai infoia asa de tare in fata gospodaruluiØ
daca
Ø ar putea vedea putin in viitorul care-i asteapta.

Cel ce se iubeste prea mult pe sine insusi, n-are prea multi rivali.Ø

Un om mandru este asemanator cocosului care isi inchipuie ca, in fiecareØ dimineata,
soarele se trezeste devreme si rasare doar ca sa-l auda pe el
Ø cum canta.

Nimeni nu este mai gol ca cel plin de el insusi.Ø

Daca ar fi sa enumeri zece oameni inteligenti din orasul tau, care ar fiØ ceilalti noua?

Cu cat ai mai multe, cu atata ii esti mai dator lui Dumnezeu, asa ca nuØ vad
de ce te-ai putea mandri cand traiesti ca un datornic!
Ø

Ii poti identifica pe cei mandrii dupa ceata care li se lasa inØ priviri
de indata ce conversatia nu mai este despre ei insisi.
Ø

Mandria este o boala ciudata, ea face greata celor din jur, nu celui ce oØ are!

Um om care are o parere prea buna despre el insusi este ca si cel ceØ calatoreste cu balonul. Toti oamenii ii par mai mici decat sunt ei in realitate, dar, in acelasi timp, toti il vad pe el mai mic decat se crede el.

Daca vrei sa vezi cat esti de important, baga-ti degetul in apa,Ø
iar
Ø cand il scoti, uita-te sa vezi cat de mare este gaura in urma lui.

Trebuie sa-ti fie mila de cel arogant, el nu are prieteni adevarati! CandØ ii merge bine, nu cunoaste pe nimeni; cand ii merge rau, nu-l cunoaste nimeni.

Exista o categorie de oameni care nu pot trece niciodata cu vederea oØ facere de bine
-atunci cand ei au facut-o!
Ø

MANGAIEREØ

Dumnezeu nu ne mangaie ca sa ne faca sa ne simtim confortabil, ci pentru aØ ne invata sa fim mangaietori pentru altii. Farurile de navigatie sunt instalate de obicei in urma insistentelor celor care erau cat pe ce sa se inece. Acolo unde nimeni nu sufere, nimanui nu-i pasa.

Inainte de a putea sterge lacrimile altuia trebuie sa inveti sa plangi tuØ insuti.

MANIEØ

Mania este un acid care deterioreaza mult mai mult vasul in care esteØ tinut
decat substantele peste care este turnat.
Ø

Cu cat un om stie mai putin, cu atat este mai usor de convins ca stieØ totul.

Cel care nu se manie pe rau, n-are nici un fel de entuziasm pentruØ bine.

Oricine a reusit sa te enerveze, a reusit sa te biruiasca.Ø

Mania, ca si focul, pana la urma se stinge; dar ce facem cu cenusa? …Ø

Cu fiecare minut in care te enervezi pierzi 60 de secunde de fericire.Ø

Mania este o piatra aruncata intr-un cuib de viespi.Ø

Cei mai nervosi oameni pe care i-am intalnitØ
au fost aceia care stiau
Ø ca nu au dreptate.

Mania este un vant care stinge flacara ratiunii.Ø

In definitia apostolului Iacov: “Mania este o revarsare de rautate” (Iac.Ø 1:19-21). Problema nu este de comportament, ci de continut. Ce ai in tine se revarsa in afara .

Data viitoare cand simti ca te enervezi, intreaba-te: “Merita acest lucruØ sa-mi obosesc nervii din cauza lui si sa-mi stric sanatatea? Merita sa-i jignesc pe ceilalti si sa ma port acum ca un caraghios? S-ar putea sa pierd un prieten sau sa ranesc pe cineva pe care-l iubesc?” Tine mereu in minte ce zicea Seneca: “Cea mai buna cura pentru vindecarea starilor de nervi este amanarea.”

Mania este o anomalie in care limba lucreaza mai repede decat mintea.Ø

Mania este o nebunie de moment. (Horatiu)Ø

MANTUIREØ

Nici un om nu este asa de bun ca sa se poata mantui singurØ
sau asa de
Ø rau ca sa nu-l poata mantui Dumnezeu.

Natura ne-a format, pacatul ne-a deformat, scoala ne-a informat; societateaØ ne-a reformat, dar numai Christos ne-a transformat: “Cine este in Christos este o faptura noua!”

Unii si-au programat sa se pocaiasca in ceasul al unsprezecelea, dar mor …Ø la 10:30.

S-ar putea sa-L cautam pe Dumnezeu cu capul, dar de gasit, Il gasim cuØ inima.

Un pastor al unei Biserici a intrebat-o pe o tanara care dorea sa fieØ primita ca membra a Bisericii daca s-a petrecut o schimbare in inima ei. Ea a raspuns: “Da”! “Ai fost o pacatoasa inainte?” a intrebat-o pastorul. “Da”, a raspuns tanara. “Acum esti pacatoasa?” Tanara a raspuns din nou: “Da”! “Atunci, care este diferenta”? a insistat pastorul. Dupa o sovaire de o clipa, tanara a raspuns: “Inainte de a veni la Christos fugeam dupa pacat, acum fug de pacat”.

A spune: “Nu sunt destul de bun ca sa vin la Christos” este ca si cum aiØ spune:
“Nu sunt destul de sanatos ca sa ma duc la spital.”
Ø

Cine este nascut din Dumnezeu trebuie sa semene din zi in zi mai mult cu …Ø Tatal!

MEDICØ

Adevarata dragoste este gata sa-i ajute pe altiiØ
chiar si atunci cand
Ø le provoaca durere.

Fane a descifrat in sfarsit ce inseamna hieroglifele mazgalite de doctor peØ reteta pe care trebuia s-o dea el farmacistului: “Eu mi-am luat cei 5.000 de lei. Acum este randul tau.”

Un doctor din … o duce atat de bine incat, din cand in cand, isi permiteØ chiar sa mai spuna cate unui pacient ca este “sanatos tun.”

Este un avantaj sa fi sarac, medicul te vindeca mult mai repede …Ø

Neuroticul cladeste castele in aer, psihoticul locuieste in ele,Ø
iar
Ø psihiatrul incaseaza chiria.

MEDICINAØ

Saptezeci la suta din pacientii care se duc la doctor s-ar putea vindeca siØ singuri daca ar sti sa renunte la temeri, la ingrijorari si la o alimentatie dezordonata.

Intre prieteni: “Chirurgul mi-a lasat la operatie un burete inØ stomac”.
“Si te doare?” “Nu, dar am o sete…”
Ø

Experienta mi-a aratat ca cel mai bun leac este odihna si postul.Ø

Afis in cabinetul unui medic crestin renumit: “Toata viata, eu am curatatØ si pansat rani; Dumnezeu a fost insa Cel care le-a vindecat.”

S-ar putea ca un doctor sa scrie indescifrabil retetele,Ø
dar notele de
Ø plata sunt intotdeauna … foarte clare.

Daca iei in consideratie preturile pe care le cer azi doctorii ajungi laØ concluzia ca cele mai scumpe pietre nu sunt cele pretioase, ci pietrele de la rinichi si de la fiere!

MEDICAMENTEØ

Dintre toate medicamentele, cel mai bun leac este … o sotie buna.Ø

La preturile de azi, orice pastila este din … prafuri amare.Ø

S-a inventat un nou regim pentru cura de slabit cu “calmante”;Ø
nu prea
Ø pierzi din greutate, dar … nu-ti mai pasa.

Unele leacuri sunt mai periculoase decat boala!Ø

MEDIEØ

Este ceva straniu cu pozitia de mijloc. A fi la nivel mediu inseamna a fiØ in acelasi timp cel mai rau dintre buni si cel mai bun dintre cei rai.

Faptul ca cei mai multi nu se straduiesc sa faca ceva deosebitØ
este
Ø principalul motiv pentru care nivelul mediu este atat de jalnic.

Cel ce sta cu un picior intr-un cazan cu apa fiarta si cu celalaltØ intr-unul cu gheata,
• duce, in medie, bine.

MEDIOCRITATEØ

Iata un semn clar de mediocritate: sa ai pareri categorice despre lucruriØ relative.

MEDITATIEØ

Ceea ce conteaza in final nu este cate carti bune ai citit, cate prediciØ stralucite ai auzit sau cate conversatii spirituale inaltatoare ai avut, ci cu cat interes si bunavointa ai staruit in meditatie asupra lor. Numai meditatia poate face ca un adevar primit de intelect sa devina parte din tine insuti, din caracterul tau, contribuind astfel la cresterea si devenirea ta interioara.

MEMORIEØ

“Cand am dreptate, toti ma uita,Ø
Cand am gresit, toti
Ø si-amintesc!”

Una dintre cele mai bune functiuni ale memorieiØ
este sa ne ajute sa
Ø uitam lucrurile neplacute.

Memoria singura este doar un slab inlocuitor pentru inteligenta.Ø

Fii atent la … ce esti atent! Memoria trebuie sa fie un depozit, nu un cosØ de gunoi.

Nu uitati ca tot memoria este aceea care ne aminteste ca … am uitatØ ceva!

MILAØ

• definitie a milei: “Durerea ta in inima mea”.

Pentru a fi vrednici de mila lui DumnezeuØ
trebuie sa ne recunoastem …
Ø vrednici de mila.

Privit printr-o lacrima, orice om care plange este fratele tau.Ø

MINCIUNAØ

Cele mai crude minciuni au fost rostite adesea prin tacere.Ø

Cele mai periculoase minciuni sunt cele care sunt ambalate in hainaØ adevarului.

Cele mai mari minciuni sunt de obicei cele care contin o mare parte deØ adevar.

Cea mai periculoasa minciuna este aceea cu care ne pacalim pe noiØ insine.

Doamna, Popescu a fost uimita sa afle ca “praslea” a spus o minciuna.Ø Luandu-l deoparte pentru o discutie de la inima la inima, ea s-a apucat sa-i explice plastic despre gravitatea trairii in neadevar: “Toti copiii care mint sunt luati de un om negru, cu coarne rosii si cu coada lunga. Sunt dusi pe planeta Marte si-i pune la munci chinuitoare in intunerec, pentru cincizeci de ani. Ce zici, mai spui minciuni?” “Nu, mama”, a raspuns copilul ganditor, “tu le spui mult mai frumos.”

Un mincinos trebuie sa aiba o memorie foarte buna.Ø

Oricat ar parea de paradoxal, este mult mai usor sa te inseli pe tineØ insuti
decat sa-i inseli pe ceilalti.
Ø

Cea mai mare minciuna nu este cea spusa, ci cea traita.Ø

Una dintre diferentele evidente dintre o pisica si o minciunaØ
este
Ø aceea ca pisica are doar noua vieti.
– Mark Twain

MINTEØ

Cineva incerca sa explice neputintele ratiuniiØ
aratand ca in limba
Ø romana putem spune ca: “Mintea” minte…!

Ideile sunt ca si copiii: ale tale sunt cele mai frumoase!Ø

Profesorul: “Mintea este cel mai rapid mijloc de comunicatie din lume.Ø
Ø Unii dintre dumneavoastra sunteti chiar acum … in China.”

Locurile virane si mintile goale au ceva in comun: devin gropi deØ gunoi.

Nu este politicos sa vorbesti cu gura plina sau cu … capul gol.Ø

Multi oameni se pierd pe ganduri pentru caØ
ele sunt zone pe care nu le
Ø prea frecventeaza.

Mintea este ca si stomacul: important este nu cat intra in el, ci cat …Ø digereaza.

MINUNIØ

Nu crede in minuni, lasa-te in voia lor.Ø

Cea mai mare minune este sa crezi ca poti face una.Ø
Restul este mult
Ø mai simplu …

MISIONARISMØ

Crestinii merg cu trenul Evangheliei, dar, din pacate,Ø
multi dintre ei
Ø merg la vagonul de dormit.

Daca n-ar fi fost misionarismul, unde ai fi tu astazi? Fiecare inima faraØ Christos este un camp de misiune, fiecare inima cu Christos este una misionara.

Am trimite mai mult ajutor misionarilor, daca ne-am duce un timp sa traimØ in locul lor.

Unii nu cred in misionarism pentru caØ
valoarea convingerilor lor nu
Ø merita sa fie raspandita.

Predicatorii trebuie sa-L aduca pe Dumnezeu la amvon,Ø
membrii adunarii
Ø trebuie sa-i aduca pe oamenii in sala.

Oricine vrea sa secere, dar numai putini sunt gata sa … are.Ø

Un adevarat misionar este un om al lui Dumnezeu, in locul stabilit deØ Dumnezeu, facand lucrarea lui Dumnezeu, in felul in care o vrea Dumnezeu si spre slava lui Dumnezeu.

Evanghelia, daca este buna, merita nu doar sa o ascultam,Ø
ci s-o si
Ø spunem la altii.

Daca Biserica nu misioneaza, fosilizeaza!Ø

Dumnezeu este liderul miscarii de misiune, Diavolul este sefulØ opozitiei.

MISCAREØ

De cate ori imi vine sa ma misc, stau jos pana imi trece …Ø

Cel ce n-are timp sa faca miscare, va avea timp sa se imbolnaveasca!Ø

MOARTEØ

Moartea poate fi asemanata cu linia orizontului, care nu este unØ sfarsit,
ci doar o limita a vederii noastre.
Ø

Fricosii mor de mai multe ori inainte de moarte;Ø
cei curajosi nu gusta
Ø moartea decat o data.

Un sugubat batran spunea nu de mult ca in curand va reusi sa-si adune totØ ce are
intr-o singura cutie.
Ø

Nu stiu cum se face: toti vor sa ajunga in cer, dar nimeni nu vrea saØ moara!

Pe piatra funerara nu se trece contul de la banca.Ø

Cine a invatat sa traiasca, stie si cum sa moara.Ø

Bunicul obisnuia sa glumeasca citind rubrica deceselor din ziarulØ local:
“Straniu, nu-i asa? Uite cum toti mor in aceasta frumoasa ordine
Ø alfabetica!”

Impotriva parerii generale, cel ce moare, nu scapa de datorii. Dimpotriva!Ø

Moartea nu este un punct final, ci doar o virgula in povestea vietii.Ø

Intrebata de fiul sau daca ii este teama de moarte, o credincioasa care nuØ mai avea mult de trait a raspuns: “Oh, nu, fiul meu. In curand voi trece Iordanul si stiu ca Tatal meu este stapan pe ambele maluri”

Nu va fie frica de moarte! Cu cat murim mai repede,Ø
cu atat avem mai
Ø mult timp sa fim nemuritori!

Cea mai folosita arma pentru sinucidere este … furculita.Ø

Daca vrei sa fi pomenit si dupa moarte, apuca-te sa scrii ceva vrednic deØ citit
sau fa ceva vrednic sa fie pomenit in scris de altii.
Ø

Inscriptie sincera pe o piatra funerara:Ø
“Ma asteptam eu la asa ceva,
Ø dar nu chiar asa de repede …”

Ascultandu-l pe vorbitorul necunoscut care se pierduse in elogii la adresaØ celui mort, sotia defunctului sopti la urechea unuia dintre copii: “Du-te si vezi daca cel din cosciug este tata.”

Cand murim, lasam in urma tot ce avem si luam cu noi tot ceea ceØ suntem.

Conceptia despre moarte va determina filosofia lui cu privire la viata.Ø

La sfarsitul turului prin manastire, ateistul ii spune cu compatimireØ calugarului: “Daca Dumnezeu nu exista, ti-ai irosit viata degeaba”. Zambind, calugarul a raspuns: “Daca m-am inselat, am pierdut 50 sau 70 de ani de viata. Dar daca dumneavoastra va inselati, ati pierdut vesnicia”.

MODAØ

Moda este ceea ce imiti atunci cand nu-ti cunosti adevarata identitate.Ø

Expertii modei ne spun ca femeile se imbraca pentru a se exprima peØ sine.
Judecand insa dupa cum se imbraca, multe nu au prea multe de spus
Ø

Dintre toate lucrurile pe care le purtam, expresia fetei este cea maiØ importanta.

MORALITATEØ

Daca existenta nu are o ratiune estetica,Ø
atunci ea nu mai are nici o
Ø ratiune. – Kant

Credinta noastra are de a face cu ceea ce a spus Dumnezeu,Ø
nu cu ceea
Ø ce spun “expertii”.

Daca, in adevar nu ar exista valori ideale, atunci totul se pierde inØ materialismul comun si fara nici o nadejde. Atunci nu mai avem nici un rost in viata, nici un scop rational si, prin urmare, nici un fel de consolare in aceasta lume. Daca dimpotriva, ratiunea insasi, printr-o analiza rece, obiectiva, stiintifica, restabileste aceste valori ideale si le aseaza acolo unde trebuie sa stea: in centrul activitatii umane, atunci, intr-ucat convingerea astfel obtinuta umple intr-adevar sufletul, intreaga viata apare dintr-o data intr-o noua perspectiva. Fecunditatea vietii omenesti, seriozitatea ei, rostul ei, numai cu pretul acesta se pot obtine.

Moralitatea fara religie n-are radacini. Ea devine o traditie schimbatoare,Ø modelata de etica vremii si, ceea ce este cel mai grav, considerata de cei puternici doar optionala.

MULTUMIREØ

Sunt de acord ca este bine sa fii multumit cu ceea ce ai,Ø
dar nu este
Ø bine niciodata sa fi multumit cu ceea ce esti.

Multumirea il face pe sarac bogat; nemultumirea il face pe bogat sarac.Ø

Multumitor nu te face ceea ce ai in punga, ci ceea ce ai in inima.Ø

Inainte de a fi un sentiment, multumirea este o datorie.Ø

• inima multumita se bucura de doua ori pentru o binecuvantare:
prima
Ø data cand o primeste si a doua oara cand isi aduce aminte de ea.

Cea mai buna metoda ca sa ajungi multumit cu slujba pe care o aiØ
este
Ø sa-ti inchipui pentru cateva clipe ca … n-ai mai avea-o.

La multumire nu se ajunge printr-o mai mare bogatie, ci prin mai putineØ pofte.

Daca reusesti sa-i multumesti pe toti, inseamna ca ceva nu e in regula.Ø

MUNCAØ

Noul angajat se aseza istovit langa seful sau la terminarea primei zile deØ munca si-l intreba: “Sefule, esti sigur ca ai retinut cum ma cheama?” “Bineinteles, te cheama Simson”. “Da, asa este, ma temeam ca ai crezut ca ma cheama … Samson!”

Ceea ce ramane in urma ta nu este ceea ce ai fi putut face, ci ceea ce aiØ facut.

N-ai decat doua cai sa ajungi in varful unui stejar: sa muncestiØ catarandu-te sau sa te asezi deasupra unei ghinde si … sa astepti sa creasca.

Cu cat asuzi mai mult in timp de pace, cu atat vei sangera mai mult pe timpØ de razboi.

Buruienile cresc singure; florile trebuiesc cultivate.Ø

Bunicul meu mi-a spus odata ca exista doua categorii de oameni: cei ceØ muncesc si cei ce se lauda. Sfatul lui a fost sa caut sa fiu mereu in prima categorie, caci este mult mai putina concurenta. – Indira Gandi

Nu conteaza numai cat de ocupat esti, ci si care este lucrul cu care estiØ ocupat. Albina este laudata. tantarul, oricat de harnic ar fi, tot numai de palme are parte.

Munca nu injoseste pe om; din pacate insa, unii oameni injosesc munca.Ø

Cele mai marete infaptuiri nu s-au realizat prin putere, ci prinØ perseverenta.

Judecati si voi daca muncim mai greu ca altadata. In trecut, dupa o zi deØ munca oamenii aveau nevoie de odihna; acum la sfarsitul serviciului oamenii vor sa se distreze.

Daca ar fi s-o mai iau odata de la capat, as face eu mai putinØ
si L-as
Ø lasa pe Dumnezeu sa faca mai multe prin mine.

Avantajul celui ce munceste pe spetite esteØ
ca are cu ce plati
Ø doctorul cand … s-a spetit …

MUSAFIRIØ

Dupa trei zile, pestele si musafirii put.Ø

Adevaratele podoabe ale unei case sunt musafirii care-i trec pragul.Ø

Calca rar in casa aproapelui tau,Ø
ca sa nu se sature de tine si sa te
Ø urasca. – Prov. 25:17

MUZICAØ

Un cantor de Biserica este un muzician care canta pe nas dupa ureche.Ø

Ce este in fond Muzica? Ca este o forma de arta, toata lumea este de acord.Ø Ea este in plus cea mai directa forma de arta, caci atinge zona senzoriala aproape fara interventia intelectului. Spre exemplu, ritmul unei tobe poate fi perceput chiar cu … stomacul (nu intamplator peste 70% din cei ce asculta numai muzica ritmata si la un volum ridicat, au ulcer). La capatul opus se gaseste arta literaturii in care cuvantul genereaza imagine, sunete sau chiar mirosuri in mintea cititorului, si abia acestea vor stimula senzatiile. Tocmai de aceea, textul este de obicei (in muzica moderna) doar un pretext de a adauga vocea umana sunetului instrumentelor. Intre cele doua exista o tensiune: atunci cand textul devine esenta mesajului, muzica este coborata la nivelul de pretext. Oricat de armonioasa ar fi imbinarea text/muzica, ceea ce conteaza (din punct de vedere muzical) este cantabilitatea cuvintelor (cat de armonios pot fi ele cantate si nu declamate). Daca textul este atat de dens si interesant incat iti acapareaza toata atentia, muzica (si cu ea efortul compozitorului) se pierde in fundal … Doar cei foarte talentati stiu sa alterneze pasaje de text atractive cu pasaje muzicale la fel de atractive. – Emil Silvestru

Acestea fiind zise, cum putem judeca muzica? Atunci cand ascultand-oØ simtamintele trezite sunt de natura pozitiva – bucurie, armonie, liniste sau dinamism constructiv – adica atunci cand ceea ce este realmente bun in fiinta proprie este inaltat, amplificat, muzica este fara indoiala buna. Daca, dimpotriva, animalul este trezit si adus in prim plan, lasat sa se dezlantuie, muzica nu poate fi buna. Oare miscarile spasmodice ale lui Angus Young (AC/DC), show-rile Alice Cooper (cu decapitari, sange, si alte “ingrediente”) si lista ar mai putea continua pe multe pagini, sunt ele generatoare de muzica sau nu? Eu cred ca au o filiatie directa in religia “voodoo” si alte tehnici samano-ocultiste si trebuiesc cu desavarsire evitate, caci muzica este doar un pretext pentru trezirea bestiei din adancuri … – Emil Silvestru

In contextul amintit anterior, rapp-ul nu este muzica, ci text ritmat. CumØ 80% din textele rapper-ilor negri nu sunt altceva decat incitari la ura si razbunare rasiala, restul fiind incitatii sexuale, putem considera rapp-ul un instrument social, si nu arta. Pe de alta parte, genuri ca trash, speed, etc. sunt, prin muzica si text, excelente materializari a tot ce este mai josnic, bestial, abdominal si morbid in fiinta umana alienata, caci nu am nici un dubiu ca aceste genuri sunt rezultatul alienarii sociale si mintale. – Emil Silvestru

Muzica este o forma fundamentala de arta, cu acces direct la sufletul umanØ si de aceea poate fi o excelenta modalitate de a mentine acest suflet deasupra mizeriei acestei lumi. In aceasta stare, sufletul uman poate primi si accepta mult mai usor Cuvantul lui Dumnezeu. Numai atunci cand implineste aceste calitati este muzica o valoare. Altfel, ea ramane doar o alta fateta (una din miile) a nimicniciei si a desertaciunii umanitatii fara Dumnezeu. – Emil Silvestru

Cine nu crede in “puterea” muzicii sa faca bine sa-si aduca aminte deØ cantecele lui David langa chinuitul imparat Saul, de tobele si trompetele care insotesc trupele in razboi si de … cantecele de leagan. – M.M.

“Ce fel de muzica ii place lui Dumnezeu?” In multimea de stiluri si genuriØ muzicale, care este “muzica duhovniceasca”? Pe care s-o alegem si s-o promovam pentru servicile bisericii? Iata un raspuns pe care l-am primit in timpul unui priveghi pentru Daniel Valeanu, dirijor de orchestra la Bellflower, California:

Ar trebui sa ne dam seama ca Dumnezeu vede “altfel” realitatea noastra siØ ca El patrunde dincolo de observatiile estetice superficiale. Muzica este o colectie armonioasa de vibratii produse in diferite feluri. Cantul, de exemplu, este o vibratie a corzilor vocale. Dumnezeu nu are insa literalmente o ureche de carne cu care sa fie impresionat de vibratii. El este sensibil la altfel de vibratii, la cele ale inimii. Daca corzile inimii vibreaza in inchinare si adorare, in multumire si lauda, atunci da, melodia Ii este placuta Domnului. Daca insa inima nu participa si nu vibreaza, celelalte vibratii ale corzilor vocale nu-L impresioneaza pe Dumnezeu. Dumnezeu este Duh patrunzator. El nu se uita la ceea ce izbeste privirea, ci se uita la inima. Din pacate, cei ce discuta muzica bisericeasca fac selectii bazate prioritar pe genuri si categorii muzicale, judecand estetic, nu duhovniceste. In fiecare zi insa, pe toata suprafata pamantului Dumnezeu asculta cea mai variata gama de cantece posibile. De la murmuratul eschimosilor si pana la trepidantul ritm al tobelor africane. Textul Scripturii nu contine nici macar o singura nota muzicala. Nu exista o muzica “inspirata”. Exista in schimb o reglementare a inchinaciunii: “Dumnezeu este Duh si cine I se inchina Lui trebuie sa I se inchine in Duh si in adevar”. Cele doua dimensiuni ale reglementarii fac apel la intensitatea trairii si la continutul de doctrina al textului. – M.M.

Daca poezia este “muzica mintii”, atunci muzica este “poezia”Ø sufletului,
de aceea ne place si muzica fara cuvinte. – M.M.
Ø

Muzica trebuie sa aduca foc in inimile barbatilorØ
si lacrimi in ochii
Ø doamnelor. – Beethoven

Muzica – o imensa cheltuiala de precizie pentru a obtine vagul. (…) MuzicaØ e, intre toate, arta cea mai lipsita de trup: ca un inger care lucreaza asupra pamantului din noi, asupra a ceea ce, in noi, e pamant arabil. – George Enescu

Daca n-ai vazut niciodata copacii batand din palme si muntii cantand nuØ este pentru ca asa ceva nu se intampla. Roaga-L pe Dumnezeu sa-ti deschida urechile si ochii si atunci vei putea reintra in simfonia creatiei.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s