Incredere deplina.

 

Un om pe nume Jack umbla intr-o zi pe langa o stanca foarte abrupta, cand deodata s-a apropiat prea tare de margine si a cazut. In cadere, a prins o creanga, care i-a amanat pentru catva timp caderea. S-a uitat in jos si a vazut ca, canionul continua cel putin inca o mie de metri in jos.

…….Nu se putea tine de creanga o vesnicie, si nici nu putea sa se catere pe peretele abrupt al stancii, in sus. Asa ca Jack a inceput sa strige dupa ajutor, sperand ca cineva care trece prin preajma va lasa in jos o franghie sau ceva.

„Ajutor! Ajutor! E cineva acolo sus? Ajutor!”

A strigat mult timp, dar nimeni nu l-a auzit. Era cat pe ce sa renunte cand a auzit o voce. „Jack, Jack, ma auzi?”

„Da, da, te aud, sunt aici jos.”

„Te vad Jack, esti bine?”

„Da, dar cine esti, si unde esti?”

„Eu sunt Domnul, Jack. Sunt peste tot.”

„Domnul, …adica… DUMNEZEU?”

„Eu sunt acela.”

„Doamne, te rog, ajuta-ma. Daca ma scoti de aici promit ca nu mai pacatuiesc. Voi fi o persoana foarte buna. Te voi sluji pentru tot restul vietii mele.”

„Mai usor cu promisiunile, Jack. Sa te scoatem de acolo… apoi putem vorbi.”

„Acum uita ce trebuie sa faci… Asculta cu atentie”

„Voi face orice, Doamne. Doar spune-mi ce trebuie sa fac.”

„Bine. Da drumul crengii.” „Ce?” „Am spus, da drumul crengii. Increde-te in Mine. Da-i drumul.”

S-a facut liniste un timp indelungat.

In cele din urma Jack a inceput sa strige: „Ajutor, ajutor, mai este cineva acolo sus?!”.

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s